miercuri, septembrie 06, 2006

Casc, mi-e somn, mi-e lene, n-am chef de nimic iar aici scriu ca sa ma aflu in treaba. N-am nimic de povestit, imi vin in minte doar onduleurile pe care mi le-am facut pentru nunta de duminica si de care am fost dezamagita. Nu ca nu mi-ar fi stat bine dar imi simteam parul aspru, rigid, imbaxit de la atat fixativ . Astfel mi-am promis sa nu mai dau pe la coafor ca doar parul meu e frumos asa cum e, doar spalat si pieptanat.
Si pentru ca tot vorbesc de aranjat, daca in trecut ma mai deadeam cu lac de unghii si mai foloseam timid creion negru acum am renuntat si doar la nunta mi-am dat in petec si rau am facut ca mai draguta eram fara :P.

marți, septembrie 05, 2006

Carol Watson







mai multe fotografii aici iar aici si aici doua poze facute in Romania

anemona



Zilele astea am descoperit ca Anemona este o planta nu doar un nume de fata :P

photo by Mikel Cortes
S-a terminat concediul si tot n-am reusit sa trec pe la Sihlea sa-l vad pe bunicul di partea lu` tata. Am preferat tot la bunicul din partea mamei sa merg. Mereu am facut discriminari intre bunici asa cum si tataia de la Sihlea a facut intre copii si nepoti sau cel putin eu asa am simtit. Nu prea mi-a placut sa merg la Sihlea pentru ca niciodata nu m-am simtit ca acasa din moment ce unchii si cei 2 veri ai mei locuiau acolo. Si apoi trebuie sa spun ca intre cei doi bunici ai mei diferenta este de la cer la pamanat. Daca unul e darnic celalalt e zgarcit, daca unul e harnic si se pricepe la toate celalalt asteapta sa-i vina totul de-a gata, daca unul asculta parerea celor din jur celalalt nu vrea sa auda ceva diferit de parerea lui, daca unul e comunicativ si face si primeste vizite celalalt e ursuz si nu iese din curte si nimeni nu vine pe la el...asa cum nici eu nu ma duc. Cred ca sunt nepoata care l-a vizitat cel mai putin desi trebuie sa recunosc ca niciodata nu s-a purtat urat cu mine si nu mi-a reprosat vizitele rare.
Pe langa discriminari intre caractere am facut si discriminari intre lumea celor 2 sate. La Sihlea ulitele de campie calduroase si prafuite nu mi-au placut niciodata si parca nici copii vecinilor nu mi-au placut prea tare si nu m-am jucat cu ei. Dincolo casele sunt primitoare, ulitele umbroase, aerul proaspat si copii de joaca pe gustul meu. Iar casa si gradina au fost mereu doar ale mele si daca stricam ceva nimeni nu ma certa.

sâmbătă, septembrie 02, 2006

- furat de la Nihasa -

Your Blogging Type is Artistic and Passionate


You see your blog as the ultimate personal expression - and work hard to make it great.
One moment you may be working on a new dramatic design for your blog...
And the next, you're passionately writing about your pet causes.
Your blog is very important - and you're careful about who you share it with.


- furat de la Luminescent -

Your Dominant Intelligence is Spatial Intelligence



You've got a good sense of space and how the world around you looks.
You can close your eyes and "see" images. You have innate artistic talent.
An eye for color and shapes, you're also a natural designer.
Since you think in pictures, visual aids and demonstartions help you learn best.

You would make a good navigator, sculptor, visual artist, inventor, architect, interior designer, or engineer.

Miles Aldridge





link

nervi si melancolie

Azi noapte pe la 1 ma bateam cu frate-miu pe calculator. Eu in vedeam linistita de pool-ul meu pe yahoo bazandu-ma ca sforaie cu bulbuci si ma trezesc cu el somnoros ca l-a sunat eterna partenera de chat pe care n-a intalnit-o niciodata si i-a spus sa vina la vorbitor 10 minute. Zece minute? Care zece minute ca mereu de la 10 minute ajunge la o ora cu toate presiunile mele si proasta am fost ca l-am crezut si de data asta (dupa ce inainte sa se duca la culacare imi spusese ca nu mai vb cu ea si respirasem usurata). M-am enervat rau cand am vazut ca cele 10 minute trecusera de mult iar eu imi calcasem cuvantul de a reveni dupa 10 minute la partenerul meu de pool. Tipam ca disperata ca scot din priza iar el la mine ca nu cumva sa indraznesc ca nu stiu ce-mi face si sigur totul era condimentat cu atacuri la persoana de tot felul si cu batai nerabdatoare din picior (ca sa nu spun flacari pe nari). In cele din urma am reusit sa-l expediez dar cu amenintari ca mai vedem noi, lasa-lasa. Enervarea mi-a prins bine ca am inceput sa ma prind de unele chestii la pool si sa devin astfel un "rival de temut" ( tare ma mai obisnuisem sa bag bile in gaurica doar in pura intamplate si sa castig jocuri din mila :P).

Se pare insa ca enervarea de aseara nu prea mi-a purtat noroc azi, ambele mele iesiri din casa au fost un esec. Porgramarea la coafor de azi dimineata a fost amanata pentru maine dimineata - pentru prima data in viata cand merg si eu la coafat si nu la tuns- iarAngelica care ma invitase la ea acum doua zile nu era acasa, a uitat de mine:((. Dar nu-i nimic tot mi-a facut placere sa intru in blocul ala care imi era atat de familiar in anii copilariei mele. Totul parea neschimbat doar ca era mai multa liniste iar usile apartamentelor erau din lemn masiv. Lipsea glasul Silviei care o striga pe Adi si glasul Irinei care imi spunea sa intru in casa pana se spala ea pe dinti sau isi calca pantalonii de scoala. Tare ma mai minunam ca ea si-i calca singura iar mie mi-i calca doar mama. Tin minte ca formam numere de telefon la intamplare cand parintii ei erau la servici si noi eram singurele in casa, ce mai radeam "Alo, familia porcu?!", sau mancam salata de varza rosie la ea sau ascutam C-block la casetofonul ei plin de abtibilduri (oare am zis bine?!):P...sau atunci cand ne-am intors acasa dupa ce luasem amandoua 2 la latina ca nu statusem cuminti in ora si nu stiusem nimic cand ne scosese profa la lectie in fata clasei. In loc sa ne para rau radeam de mama focului in fata blocului ca am luat 2, cine mai e ca noi? Ca in generala mai rar vedeai asa ceva doar 1 pentru copiat si 4 cand nu stiai nimic...Ce vremuri? Unde s-au dus, de ce s-au dus?! Si iar am devenit melancolica ....:)

joi, august 31, 2006

Jacek Yerka





see more

ce sa aleg?!

Jobul asta al meu n-o sa mai fie la fel de placut ca pana acum din moment de Beihan va pleca din firma si imi vor aduce un coleg nou si poate nesuferit iar accesul la mess o sa-mi fie restrictionat. Asa ca ce m-am gandit eu ieri: n-ar fi rau sa mai depun care un cv - doua pe ici pe colo. Desi eu sunt multumita cu salariul pe care il am toata lumea imi spune ca se poate si mai bine si ca nu strica sa-mi incerc norocul. Totusi ma gandesc ca poate nu se merita sa muncesc mai mult pentru bani mai multi si sa am mai putina libertate si mai mult stres. Aici unde sunt o duc binisor, am timp de siropel, de forum, de jocuri, de stat degeaba si nimeni nu imi supravegheaza pasii cu atentie iar daca fac greseli de reprosuri nu prea am parte ( ce bine!).Ce e drept ma cam plafonez si nu ivat mai nimic care sa-mi foloseasca in viitor. De fapt poate ca as invata daca m-as implica mai mult si as cere sa mi se dea de lucru renuntand la micile mele placeri numai ca salariul cu sigurnata nu ar creste la cum o stiu eu pe Daniela si cred ca nu s-ar merita.
Inca ma gandesc ce sa aleg servici lejer si prost platit sau stres, responsabilitate si multi bani?!

miercuri, august 30, 2006

Ira Bordo



link

rochita

Ieri m-am invartit de dimineata pana seara prin magazine la probat de rochii de seara si eram gata sa ma intorc acasa cu mana goala. Ori erau prea extravagante, ori prea impopotonate, ori prea scurte, ori materialul nu statea bine, ori culoarea nu-mi placea, ori erau prea scumpe, ori erau de strada si nu de seara. In cele din urma am gasit una acceptabila si am hotarat sa mi-o iau desi culoarea roz-lila nu este una din preferatele mele si mai ales cum sunt eu asa bronzata zici ca sunt tiganca in toata regula daca ma imbrac cu ea . As fi vrut si eu ceva albastru sau verde, dar n-a fost sa fie. Gasisem una la 60ron dar era de strada si nici nu-mi statea asa de bine croiala. Ma tenteaza sa mi-o iau si pe asta dar ma gandesc ca deja a venit toamna si mai bine mai pun ceva bani si-mi cumpar un costumas.

marți, august 29, 2006

Anita W Lande



see Anitalande

la mare

Tare frumos a mai fost la mare. Imi pare rau ca nu te-am putut lua cu mine, ai fi trait alaturi de mine momente placute pe care cu siguranta acum, cand iti voi povesti impresii, le voi trece cu vederea. Poze nu am sa-ti arat ca mi s-a stricat camera foto chiar din prima zi dar voi incerca sa-ti redau prin cuvinte ce am vazut si ce mi-a placut.
Rasaritul apocaliptic l-am vazut din masina in drum spre Constanta. Norii intunecati pareau niste creste de munti stancosi inundate de un lac vulcanic imens de un rosu aprins. Aproape m-am infiorat la gandul ca undeva in univers poate exista o planeta de roci dure si lava sau ca terra ar putea deveni la un moment dat atat de pustie si fierbinte. Pe masura ce soarele se ridica unduirile domoale ale dealurilor acopertie de copacei imi apareau ca niste spinari de dinozauri adormiti.
La noua dimineata am intrat in Eforie Nord si am oprit in dreptul unei doamne cu chei si fotografii in mana care ne-ai invitat la vila ei, cam departe de plaja dar cu toate conditiile si doar 35ron/camera albastra ca la mine acasa. Am pasit sfiosa in curtea mititica dar plina de flori si cu un umbrar dragut intr-un colt si am urcat repede scara exterioara care ducea la etaj...Totul era peste asteptarile mele, ca si plaja curata, ca si mare jucausa, ca si soarele stralucitori care ne-a intampinat in prima zi si care s-a intristat si a inceput sa planga ieri cand l-am parasit acolo in Eforie.
Nu-mi venea sa cred ca dupa atata timp eram in mare si dadeam din picioruse tinand strans in brate mingea de plaja Coca-Cola iar cand ridicam privirea vedeam cerul abastru, pescarusii si "Apapulco"-ul copilariei mele. Chiar daca eram inconjurata de multa lume vesela simteam ca acolo sunt doar eu, cerul si marea mea cu aroma ei inconfundabila.
Seara ne-am plimbat pe faleza si tare m-as fi oprit la restaurantul ala cu mese mici si romantice cu vedere spre plaja numai ca fara iubi de mana nu ar fi avut acelasi farmec.
A doua zi m-am aventurat printre valurile domoale intr-un colac imens si desigur albastru ca marea, ca cerul si costumul meu de baie:D si foarte rar am revenit pe plaja la cules de scoici care zac acum pe biroul meu. Zilele ce au urmat au continuat in acelasi stil (palcut) dimineata balaceala, la pranz siesta iar seara plimbarea prin statiune.
Intr-o camera alaturata din vila statea o familie cu o fetita tare dragalasa (semana leit cu Juliette Lewis cand era mica), foarte indrazneata si nebunatica, mergea numai pe varfuri in rochita de balerina, si intra in vorba cu toata lumea . Cand trebuia sa faca dus zbiera ca nebuna ca vrea acasa in patul ei , striga dupa ajutor, alerga ca bezmetica prin vila. A inceput sa-mi fie dor de ea si cred ca dintre toti copii pe care i-am vazut ea mi-a placut cel mai mult.
Te miri ca inca n-am spus nimic de mancarica? Pai da, mancarea in Eforie nu prea mi-a placut: shorma, kebabul si pizza pe care mi le-am luat erau reci si prost facute si nici ciorbica de perisoare si cartofii prajiti de la Pescarus nu m-au incantat prea tare. In schimb mi-au placut gogoselele cu caise si inghetata yymmm...coup jaques cu salata de fructe si inghetata asortata...Of unde mai gasesc eu inghetati asa bune la cupa?!Daca nu gasesc o sa astept cu nerabdare un an intreg sa ma intorc in Eforie Nord.
Ultima seara mi-a placut tare mult pentru ca m-am plimbat descuta pe plaja pustie si slab luminata, m-am bronzat la lumina stelelor si mi-am lasat gleznele mangaiate de spuma valurilor jucause care in ultimele doua zile tare vesele au mai fost. Chiar si acum cand inchid un pic ochii vad valurile venind...Ce frumos a mai fost!!!
Si ce mult mi-a mai placut si clovnul care facea floricele si catelusi din baloane avand la picioare un magarus care dadea mereu din cap dezaprobator si papusele agatate de tarabele vanzatorilor ambulanti, pe toate le-as fi luat acasa dar nu m-a lasat mama :P.
Acum sunt neagra si urata, parca as fi un mic dracusor dar ce conteaza, am vazut eu marea, am plutit eu pe apa, m-am jucat eu cu valurile, am mers eu pe nisipul ud?! Ce mai vrei?!
...inchid ochii, vine valul...


link

marți, august 22, 2006

plecata la mare....

La noapte plec la mare si ramai singurel pana duminica seara. Sa fii cuminte, sa nu faci prostioare si sa te porti frumos cu toata lumea care vine pe la tine. Ideal ar fi sa le recomanzi tuturor ca in lipsa mea sa studieze linkurile aflata in josul posturilor mele mai vechi sau mai noi pentru ca toate merita o atentie deosebita . Sunt aproape convinsa ca vizitatorii nostri nu se uita niciodata pe linkuri asa cum nici eu nu prea accesez linkurile postate pe alte bloguri, desi sa stii ca de la o vreme am inceput sa mai intru sa vad de unde au mai fost pescuite frumusetile gasite pe ici pe colo.
Mie de fiecare data imi e greu sa aleg ce poze sa postez si tare rau imi pare sa las in umbra si alte minunatii de fotografii si desene care ar merita la fel de mult sa stea in prim plan. Sigur eu am unele criterii prioritare in alegerea pozei si mai am si chefuri. Imi plac culorile, desenele dulci, visele, zborul, copii, florile dar uneori ma atrag si lucrurile bizare dar nu foarte, depinde mult si de starea de spirit. Mi se mai intampla sa gasesc linkuri dragute dar sa nu am chef sa postez in clipa aia si sa trec peste ele si apoi sa regret ca le-am pierdut :P.
In fine, ideea e sa faci tot posibilul sa convingi lumea sa intre pe linkuri.
Pup u, pa!

Sophie Thouvenin













*petalele din visul meu
see MORE!!!!!

Dragul meu stii ce mi se pare mie ciudat? Conterul asta al nostru ne arata mereu blogurile de pe care pagina noastra a fost accesata si ip-urile userilor insa uneori suntem accesati si de pagini care nu ne au in link ceea ce mi se pare cu adevarat curios. Cum poate cineva sa intre la noi de pe o pagina care nu are nici o portita catre noi?!Sa fie conterul asta asa de "intelijnet" incat sa identifice blogul cu ip-ul userului care ne face vizita?!

luni, august 21, 2006

flamingo roz

Siropel, am descoperit de ce sunt flamingii roz. Pentru ca ei se hranesc in general cu alga spirulina pe care si-o procura din lacurile fierbinti aflate in

Valea Marelui Rift African si se pare ca spirulina asta contine pigmenti roz ce coloreaza penajul pasarilor. Pasarile flamingo aflate in captivitate si nehranite cu astfel de alge au penele decolorate.

*sursa : National Geografic
*photo by Dave Nitsche

Eugenio Recuenco







link
` fost la tara ieri, mancat copanele la gratar, stat in casa la umbra in miezul torid al zilei si plimbat pe „devale” seara, inainte de plecare... si facut cateva poze macro.

` visat mult si bine petale minunate, asa cum in realitate nu pot exista…Incepusem sa le culeg de pe strada dar apoi venise o ploaia mare si fugisem cu ele in poala sa ma adapostesc. Imi parea bine ca desi nu le culesesem pe toate aveam macar o parte din ele si nimeni altcineva nu reusise sa mai culeaga pentru ca pe toti ii apucase ploaia in drum spre strada mea. La fel am visat si o rochie de mireasa ireal de frumoasa si facuta dintr-un material unic, cum nimeni nu mai vazuse numai ca atunci cand m-am imbracat cu ea parea o rochie normala si ma intrebam daca nu cumva am uitat sa-i pun pe deasupra materialul care o facea atat de frumoasa.