luni, septembrie 11, 2006

Daniele Marzocchi

- Notti di luce -



link

zi de duminica

Duminica, Alina m-a invitat la Arenele BNR se vedem calificarile la Open Romania 2006. N-am mai prins decat meciul lui Mergea care nu s-a calificat pentru ca a jucat foarte prost. Dupa meci am vazut si antrenamentele celorlalti jucatori romani si desigur Andrei Pavel se evidentia clar prin joc...cum facea cum nu facea ca mereu iesea bine. Sper sa ajunga si el macar in semifinala de sambata daca nu in finala si poate zilele astea ma gandesc daca sa-mi iau sau nu bilet (in ziua meciului sunt sigura ca nu se vor mai gasi). ...A dar nu ti-am zis ce era mai important, este pentru prima data cand asist pe viu la un meci de tenis (de fapt si prima data cand am avut rabdarea sa ma uit la un meci cap-coada) , e mult mai frumos ca la televizor si urmarindu-l cu interes am invatat repede cum sta treaba cu game-urile, set-urile, avantajele de la 40-40 si asurile care decid game-urile...Evrica!
Plecand de acolo am convins-o pe Alina sa vina cu mine la expozitita de pictura de la Cercul Militar National si nu a regretat ca a venit , picturile lui Constantin Nitescu au meritat abaterea din drum. Din pacate expozitia de pictura a Suzanei Bantas nu am reusit sa o mai vedem pentru ca era tarziu si trasesera "obloanele" dar mai e timp...

Sven Glage


link

vineri, septembrie 08, 2006

calls

Cum spuneam intr-unul din posturile mai vechi eu nu dau si mai ales nu primesc telefoane. Dar saptamana asta am asteptat nerabdatoare un telefon de la firma unde mi-am dus camera foto la reparat...sa ma cheme odata sa o iau de acolo ca de luni sta saracuta printre straini. Asa ca toata saptamana ori de cate ori mi-a sunat telefonul si inimioara mea a inceput sa bata de speranta si bucurie. Dar nu :( ori era frate-miu, ori mama, ori astia cu interviul, ori un tip de pe hi5, ori un vechi amic doar de chat care tocmai vazuse pe strada o tipa care zicea el semana cu mine (din poze) si voia sa vada daca raspunde... Mda, si camera mea, camera mea?! :((... gata, nu se mai poate, luni sun dupa ea!

Loris Cecchini




link

interviu

Ma sunara astia de la banca sa ma duc luni la interviu si sa am la mine un cv in engleza cu poza. Si cum nimeni nu s-a oferit sa-mi traduca si mie cv-ul din romana in engleza m-am apucat dis de dimineta de tradus cu ajutorul dictionarului. Dar ce sa faca saracul dictionar daca Simona nu stie cand poate sa puna "ing" la verb. Simona a folosit ing peste tot desi simte ca unele cuvinte cam scartaie: centralizing, editing, collecting, providing, requesting, redirecting iar de altele se tot mira ca nu sunt in dictionar: subagent (subagent) , lacation ( locatie)...Mda, asta este acum, am facut si eu ce am putut - adica mai multe decat credeam ca sunt in stare - .
Totusi mare ingenuitate din partea sa-mi incerc norocul la banca cand eu de fapt sunt o visatoare atrasa mai mult de imagini, natura, liniste, italiana, spaniola decat de cifre, agitatie, lume multa si englez-ih . Uffa si n-am nici cu ce sa ma imbrac ca sa fiu la inaltimea institutiei...Eeeee, dar cine isi face iluzii :)) ...Cica primul interviu un test grila de logica - in engleza bineinteles - primul si ultimul pentru mine. :))...vai ce glumeata mai sunt!

joi, septembrie 07, 2006

Christopher Gilbert



Tot hoinarind pe Pop Experiment am gasit si pozele astea doua care mi-au placut tare mult.

- see all pictures here -
Mi-am facut CV sa depun la banca, desi sunt sigura ca fara engleza nu se uita nimeni la mine, si am constatat ca la capitolul experienta nu stau chiar atat de rau precum credeam. Desi timp de un an de zile am avut mereu impresia ca stau degeaba s-au strans destule chestii de pus in CV si la o prima citire ai zice ca cine stie ce persoana energica sunt eu.
In fapt nu sunt, ma consider doar constiincioasa, daca mi se spune fac dar din proprie initiativa nu ma implic in nimic legat de job. Si totusi cand lucram ca secretara la Moda Very Chy eram foarte activa, pe toate le stiam si de-asta si Fernando mi-a marit salariu in ultima luna din proprie initiativa. Probabil m-a vazut ca eram singura care iti facea treaba pe acolo si nu se grabea sa ajunga acasa. Am stat in casa aia inchiriata - sediul firmei - de la 8 dimineata pana la 10 seara timp de 3 luni si vreo 4 zile nici n-am mai dat pe acasa pentru ca a trebuit sa raman cu Nieves (designera din Spania) ca ii era urat sa doarma singura in camera special amenajata pentru dormit. Cred ca si in somn lucram la Moda Very Chy... Dupa ca am plecat firma si-a mai continuat activitatea cateva luni si apoi Fernando a renuntat intrucat costurile in Romania erau mai mari decat se astepta el. Mereu spunea ca ii convine mai mult sa munceasca in Spania cu chinezi decat in Buzau cu forta de munca locala, concurenta e prea mare la noi :)) (multe firme straine care ofereau un pret mai bun pentru confectionarea articolele de imbracaminte iar el nu-si permitea)...

miercuri, septembrie 06, 2006

Marion Herrmann





link
- cam toamna azi in sufletul meu-
Casc, mi-e somn, mi-e lene, n-am chef de nimic iar aici scriu ca sa ma aflu in treaba. N-am nimic de povestit, imi vin in minte doar onduleurile pe care mi le-am facut pentru nunta de duminica si de care am fost dezamagita. Nu ca nu mi-ar fi stat bine dar imi simteam parul aspru, rigid, imbaxit de la atat fixativ . Astfel mi-am promis sa nu mai dau pe la coafor ca doar parul meu e frumos asa cum e, doar spalat si pieptanat.
Si pentru ca tot vorbesc de aranjat, daca in trecut ma mai deadeam cu lac de unghii si mai foloseam timid creion negru acum am renuntat si doar la nunta mi-am dat in petec si rau am facut ca mai draguta eram fara :P.

marți, septembrie 05, 2006

Carol Watson







mai multe fotografii aici iar aici si aici doua poze facute in Romania

anemona



Zilele astea am descoperit ca Anemona este o planta nu doar un nume de fata :P

photo by Mikel Cortes
S-a terminat concediul si tot n-am reusit sa trec pe la Sihlea sa-l vad pe bunicul di partea lu` tata. Am preferat tot la bunicul din partea mamei sa merg. Mereu am facut discriminari intre bunici asa cum si tataia de la Sihlea a facut intre copii si nepoti sau cel putin eu asa am simtit. Nu prea mi-a placut sa merg la Sihlea pentru ca niciodata nu m-am simtit ca acasa din moment ce unchii si cei 2 veri ai mei locuiau acolo. Si apoi trebuie sa spun ca intre cei doi bunici ai mei diferenta este de la cer la pamanat. Daca unul e darnic celalalt e zgarcit, daca unul e harnic si se pricepe la toate celalalt asteapta sa-i vina totul de-a gata, daca unul asculta parerea celor din jur celalalt nu vrea sa auda ceva diferit de parerea lui, daca unul e comunicativ si face si primeste vizite celalalt e ursuz si nu iese din curte si nimeni nu vine pe la el...asa cum nici eu nu ma duc. Cred ca sunt nepoata care l-a vizitat cel mai putin desi trebuie sa recunosc ca niciodata nu s-a purtat urat cu mine si nu mi-a reprosat vizitele rare.
Pe langa discriminari intre caractere am facut si discriminari intre lumea celor 2 sate. La Sihlea ulitele de campie calduroase si prafuite nu mi-au placut niciodata si parca nici copii vecinilor nu mi-au placut prea tare si nu m-am jucat cu ei. Dincolo casele sunt primitoare, ulitele umbroase, aerul proaspat si copii de joaca pe gustul meu. Iar casa si gradina au fost mereu doar ale mele si daca stricam ceva nimeni nu ma certa.

sâmbătă, septembrie 02, 2006

- furat de la Nihasa -

Your Blogging Type is Artistic and Passionate


You see your blog as the ultimate personal expression - and work hard to make it great.
One moment you may be working on a new dramatic design for your blog...
And the next, you're passionately writing about your pet causes.
Your blog is very important - and you're careful about who you share it with.


- furat de la Luminescent -

Your Dominant Intelligence is Spatial Intelligence



You've got a good sense of space and how the world around you looks.
You can close your eyes and "see" images. You have innate artistic talent.
An eye for color and shapes, you're also a natural designer.
Since you think in pictures, visual aids and demonstartions help you learn best.

You would make a good navigator, sculptor, visual artist, inventor, architect, interior designer, or engineer.

Miles Aldridge





link

nervi si melancolie

Azi noapte pe la 1 ma bateam cu frate-miu pe calculator. Eu in vedeam linistita de pool-ul meu pe yahoo bazandu-ma ca sforaie cu bulbuci si ma trezesc cu el somnoros ca l-a sunat eterna partenera de chat pe care n-a intalnit-o niciodata si i-a spus sa vina la vorbitor 10 minute. Zece minute? Care zece minute ca mereu de la 10 minute ajunge la o ora cu toate presiunile mele si proasta am fost ca l-am crezut si de data asta (dupa ce inainte sa se duca la culacare imi spusese ca nu mai vb cu ea si respirasem usurata). M-am enervat rau cand am vazut ca cele 10 minute trecusera de mult iar eu imi calcasem cuvantul de a reveni dupa 10 minute la partenerul meu de pool. Tipam ca disperata ca scot din priza iar el la mine ca nu cumva sa indraznesc ca nu stiu ce-mi face si sigur totul era condimentat cu atacuri la persoana de tot felul si cu batai nerabdatoare din picior (ca sa nu spun flacari pe nari). In cele din urma am reusit sa-l expediez dar cu amenintari ca mai vedem noi, lasa-lasa. Enervarea mi-a prins bine ca am inceput sa ma prind de unele chestii la pool si sa devin astfel un "rival de temut" ( tare ma mai obisnuisem sa bag bile in gaurica doar in pura intamplate si sa castig jocuri din mila :P).

Se pare insa ca enervarea de aseara nu prea mi-a purtat noroc azi, ambele mele iesiri din casa au fost un esec. Porgramarea la coafor de azi dimineata a fost amanata pentru maine dimineata - pentru prima data in viata cand merg si eu la coafat si nu la tuns- iarAngelica care ma invitase la ea acum doua zile nu era acasa, a uitat de mine:((. Dar nu-i nimic tot mi-a facut placere sa intru in blocul ala care imi era atat de familiar in anii copilariei mele. Totul parea neschimbat doar ca era mai multa liniste iar usile apartamentelor erau din lemn masiv. Lipsea glasul Silviei care o striga pe Adi si glasul Irinei care imi spunea sa intru in casa pana se spala ea pe dinti sau isi calca pantalonii de scoala. Tare ma mai minunam ca ea si-i calca singura iar mie mi-i calca doar mama. Tin minte ca formam numere de telefon la intamplare cand parintii ei erau la servici si noi eram singurele in casa, ce mai radeam "Alo, familia porcu?!", sau mancam salata de varza rosie la ea sau ascutam C-block la casetofonul ei plin de abtibilduri (oare am zis bine?!):P...sau atunci cand ne-am intors acasa dupa ce luasem amandoua 2 la latina ca nu statusem cuminti in ora si nu stiusem nimic cand ne scosese profa la lectie in fata clasei. In loc sa ne para rau radeam de mama focului in fata blocului ca am luat 2, cine mai e ca noi? Ca in generala mai rar vedeai asa ceva doar 1 pentru copiat si 4 cand nu stiai nimic...Ce vremuri? Unde s-au dus, de ce s-au dus?! Si iar am devenit melancolica ....:)

joi, august 31, 2006

Jacek Yerka





see more

ce sa aleg?!

Jobul asta al meu n-o sa mai fie la fel de placut ca pana acum din moment de Beihan va pleca din firma si imi vor aduce un coleg nou si poate nesuferit iar accesul la mess o sa-mi fie restrictionat. Asa ca ce m-am gandit eu ieri: n-ar fi rau sa mai depun care un cv - doua pe ici pe colo. Desi eu sunt multumita cu salariul pe care il am toata lumea imi spune ca se poate si mai bine si ca nu strica sa-mi incerc norocul. Totusi ma gandesc ca poate nu se merita sa muncesc mai mult pentru bani mai multi si sa am mai putina libertate si mai mult stres. Aici unde sunt o duc binisor, am timp de siropel, de forum, de jocuri, de stat degeaba si nimeni nu imi supravegheaza pasii cu atentie iar daca fac greseli de reprosuri nu prea am parte ( ce bine!).Ce e drept ma cam plafonez si nu ivat mai nimic care sa-mi foloseasca in viitor. De fapt poate ca as invata daca m-as implica mai mult si as cere sa mi se dea de lucru renuntand la micile mele placeri numai ca salariul cu sigurnata nu ar creste la cum o stiu eu pe Daniela si cred ca nu s-ar merita.
Inca ma gandesc ce sa aleg servici lejer si prost platit sau stres, responsabilitate si multi bani?!

miercuri, august 30, 2006

Ira Bordo



link

rochita

Ieri m-am invartit de dimineata pana seara prin magazine la probat de rochii de seara si eram gata sa ma intorc acasa cu mana goala. Ori erau prea extravagante, ori prea impopotonate, ori prea scurte, ori materialul nu statea bine, ori culoarea nu-mi placea, ori erau prea scumpe, ori erau de strada si nu de seara. In cele din urma am gasit una acceptabila si am hotarat sa mi-o iau desi culoarea roz-lila nu este una din preferatele mele si mai ales cum sunt eu asa bronzata zici ca sunt tiganca in toata regula daca ma imbrac cu ea . As fi vrut si eu ceva albastru sau verde, dar n-a fost sa fie. Gasisem una la 60ron dar era de strada si nici nu-mi statea asa de bine croiala. Ma tenteaza sa mi-o iau si pe asta dar ma gandesc ca deja a venit toamna si mai bine mai pun ceva bani si-mi cumpar un costumas.