design vestimentar

Mi-am adus aminte ca saptamana trecuta am desenat doua "printese". Cea dintai are probleme la fata iar cea de-a doua, saraca, e slaba moarta si are o mana semi invizibila. :)

Asta ca o rememorare a perioadei din copilarie cand desenam intr-una costumatii, visand ca sunt mare designara. Incepusem anul trecut sa-mi scanez cateva desene dintr-un caiet invechit si probabil, la un moment dat, o sa le pun si pe ele aici desi astea doua, cu toate defectele lor, sunt net superioare.

gand

Citeam despre Che Guevara si ma gandeam ca daca n-ar fi existat revista asta cu "100 de personalitati" eu cu siguranta nu mi-as fi dat interesul sa aflu cine a fost omul asta. Dar acum ca
stiu, ma bucur. Fiind o fire atat de comoda si cunoscand atat de putine mereu intalnesc ceva
care sa ma surprinda. Iar cu dezamagirile mi se intampla aceelasi lucru, nu ma invat niciodata minte, merg mereu pe aceeasi cale sperand zadarnic ca de data asta va fi cea buna.

supradoza

In weekendul asta m-am "culturalizat": am fost la Nunta lui Figaro, la Spargatorul de Nuci si la Barbierul din Sevilia.
Azi dimineata, dupa ce vazusem de cu seara Nunta lui Figaro, eram cam dezamagita, cu toate ca pasajul cu " farfallone amoroso" imi placuse. Actiunea fusese cam incalcita si-o intelesesem partial si in plus eu tot speram sa aud cantand Figaro qua, Figaro la, Figaro su, Figaro giu fara sa stiu de fapt ca fragmentul e cantat de acelasi Figaro insa in Barbierul din Sevillia. Despre Barbier am numai cuvinte de lauda iar uvertura lui Gioachino Rossini este cea mai super adevarata.
Si baletul m-a incantat caci mi-a transformat dimineata in poveste. Cata eleganta, ce rochite frumoase, ce decoruri originale si ce dirijor dragut ntz ntz ntz!
E clar, pana adorm o sa dirijez orchestra imaginara si o sa repet la nesfarsit LALALALALALALAALLA LA, BRAVO BRAVISSIMO LA :)).

Mina si cararea fara sfarsit

sub brad

Mie mi-a adus Mosu` asa :
- raceala
- o pijamaluta roz cu purceluse love si fundita a la Paperina
- doua perechi de cercei, unii de aur, altii negri
- cartea aia cu memoriile unei gheise
- un pulovaras galben cu alb
- o caciulita moale si pufoase
- o pereche de manusi zebra super-extra pufoase
- o promisiune de bilet la concertul kylie minogue
- un concert 2007 cu Laura Pausini
- cel mai tare epilator braun + uscator
- un set Organic Spa
- o canita rosie + o lumanarica mos si o lumanarica stea

Deci am fost foarte cuminte anul asta.

Danapra

click click

azi se poarta ZAPADA

Azi se poarta haine de zapada.
Masinile si-au pus manusi pufoase pe oglinzi, cosurile si-au indesat caciula alba pe cap, casele au toate fesuri tuguiate, pe garduri se odihnesc fulare nesfarsite, trotuarele si-au tras patura si au intrat in hibernare iar ghetele mele s-au captusit cu opincute balane ca sa fie si ele in pas cu moda.

Toate astea le-am observat in drum spre ceainaria de la Cotroceni. N-as putea sa spun daca mi-a placut mai mult atmosfera calda si primitoare tapetata cu turta dulce sau dansul stelutelor de zapada care ma indemnau mereu sa le urmez.

Multe nu ti-am mai povestit. Am citit Shogunul si Marile Sperante, la Travian am avut puterea sa renunt definitiv, am inceput sa ma uit si eu la Prison Break, mi-am luat niste carti SF scrise de un nume Orson care-mi trezeste amintiri neplacute, am in plan pentru la anu niste cursuri de desen, am dat si pe la cinema dupa o absenta de cativa ani buni, am vazut in sfarsit Plaza Romania, am umblat prin magazine si nu am gasit nimic sa-mi placa si inca sunt nehotarata daca sa ma tund sau nu. :)

spini de puf

E deja a treia iarna pe care o petrec in apartamentul asta ciudat, cu camere inalte si labartate, cu jucarii sinistre agatate prin colturi pictate parca cu mucegai.... Aici, unde totul miroase a caine-vulpe, aici, intr-o lumea inchisa in jaluzele roase si draperii portocalii, aici, unde fara papuci nu poti calca pe covoare nebatute de ani, aici unde nu poti deschide o carte fara sa-i simti mirosul intepator...aici stau eu...si ciudat ma simt bine.

In patul asta stramt asezat pe caramizi brute visez mai frumos decat acasa in paturi noi, bine legate, caci aici sunt libera, gandurile mele pot zbura fara oprelisti si le pot pune semafoare rosii numai cand vreau eu...Babuta in continu are ceva de vazut la televizor in camera ei mohorata iar eu aproape ca nu exist dincolo de camera mea.

Pur si simplu m-am obisnuit cu viata asta intr-o casa in care practic nu pot si nu trebuie sa schimb nimic, in compania unei straine, unde un caine strain ma priveste cu ochi blanzi si se gudura ca o pisica pe langa mine. In mod nomal ii simt apropiati dar ieri spaland vasele m-a surprins ca ma aflam acolo si ma purtam la fel de natural ca si acasa la mine.

naiv

De cand am vazut expozitita de picturi naive de la Romexpo oftez intr-una. Vazandu-le atat de frumoase, atat de colorate, atat de aproape, am impietrit acolo langasi ochii mi s-au umezit pentru o clipa. As fi vrut sa-mi fac pat acolo si adormind privindu-le sa pot intra in lumea lor macar pentru o noapte.

Adam Mezin

Pavel Ljavroš

non life

De cate ori incerc sa scriu ceva vad numai gargarite pistruiate care-si deschid aripioarele minuscule si sunt gata sa zboare. Dupa care vad plutind o multime de valurile si baloane care-mi fura gandurile si apoi dispar.
La prima vedere totul pare perfect, nimic nu ma intriga si nu ma nemultumeste, cu oamenii vorbesc din ce in ce mai putin si incep sa iubesc din ce in ce mai mult singuratatea. Dar lipseste entuziasmul...Unde-i dorinta mea de a desena, de a merge la teatru/opera, de a invata limbi straine? Cartile, caietele si dictionarele mele s-au prafuit, pe la piata n-am mai dat de luni de zile, pasii de dans i-am uitat, photoshopul aproape ca nu mai stiu cum se foloseste, camera foto nu mai are de mult baterii iar de la copacul cel rosu n-am mai deschis nici o fila de arta.
Imi dau seama ca cititul e ca un capcaun ce se hraneste cu timp si are mereu gura plina cu picioare care alearga fara incetare.

e trist!

Am mintea ocupata cu lucruri care costa bani, multi bani dar in realitate nu valoreaza nimic. Daca lucrurile astea s-ar materializa in loc sa-mi aduca satisfactie ar aduce si mai putin timp si mai multe cheltuieli si mai multe riscuri si poate m-ar face sa marginalizez lucrurile care conteaza cu adevarat. Chiar si in stadiul de vis gandurile astea nu sunt deloc binevenite si totusi se strecoara prin fisuri si se lipesc de neuroni ca o dara de clei pe o scoarta de visin.

Luigi Spano

link

pedeapsa lenesului

Da, ce pot sa spun! Sunt foarte funny. Asta pentru ca in fiecare seara cand vin de la lucru deschid frumos calculatorul iar poi intru aici la Siropel unde constat dezamagita ca nu a aparut nici un post nou. Ca si cum o alta eu ar trebui sa-si faca datoria sa scrie in fiecare zi si sa caute desene dragute pe siteuri. Propun sa-i taiem din portia de fulgi cu lapte acestei loctiitoare lenese, poate asa se invata minte, caci cu noi nu-i de gluma, hm!

Sunt sigura ca o sa gaseasca tot felul de scuze dar noi stim prea bine ca in fiecare zi isi iroseste timpul pe Travian construind beciuri si ziduri de aparare. N-ar fi o idee rea sa intram pe furis si sa-i stergem contu*.

Brainstorming

La cat am muncit saptamana asta pot sa concluzionez ca jobul asta al meu este ingrozitor chiar daca nu dau cu sapa, nu matur strazile si nu gauresc asfaltul. Sa stai 10 ore pe zi cu ochii in monitor, nu e un lucru usor (nemaipunand la socoteala si orele de acasa) .Dar un singur lucru imbunatateste starea de fapt si anume colectivul. Iata de ce:

Ce inseamna de fapt "Interesu` poarta fesu`", de unde vine zicala asta?
Daca ai fi cu prietenul/prietena pe o insula pustie ati sta dezbracati tot timpul?
Cine a mai pomenit sa (nu) pui ou in ciorba?
Este apa de la baie la fel de potabila ca cea de la bucatarie? Exista filtre separate?
Ce-ar fi fost ca viata sa se deruleze invers, adica sa ne nastem batrani experimentati si sa murim copii nevinovati?
Oare ce sunt solstitiile si echinoctiile?
Ai putea sa te casatoresti doar pentru bani sau sa iei si tu macar un pic din ce nu ti se cuvine cand vezi ca altii fura miliarde?
De ce perfectul simplu la noi indica un timp recent iar in alte limbi unul indepartat?
Este sau nu estetic sa te imbraci cu haine sport de marci diferite?

...doar o mica parte din intrebarile la care se incearca gasirea unor raspunsuri in timpul orelor de munca.

cine bate la usa?

E doar 2 noiembrie, frunzele galbene de tei nu s-au scuturat toate, la geaca de iarna n-am trecut si totusi, de vreo doua saptamani incoace, simt ca pluteste in atmosfera o dulce aroma de Craciun. Poate e de vina aerul putin intepator care-mi atinge obrajii, sau poate caldurica din casa si paturica moale in care ma strang ca o pisicuta lenesa. Azi noapte chiar visam ca dintr-o data ajunul ma luase pe nepregatite si umblam disperata dupa un cadou pentru mama. Parca abia astept sa se deschida sezonul cadourilor, sa umblu ca bezmetica prin magazine cu pana de idei in buzunar si cu banii la ciorap. Si abia astept sa mergem la tara sa mancam cu totii o fripturica la gratar , sa o ajut pe mama la facut carnati, toba si galdabos, pe frate-miu la impodobit bradul...Si colindele, da, sa cante Hrusca printre stelute licarind...

Pacat insa ca de Revelion voi fi singurica-cuc aici in Bucuresti caci serviciul dicteaza. As vrea tare mult sa am cu cine sa ies pana in centru sa vad artificiile de la miezul noptii dar....cinevaul asta nu poate fi oricine... O singura data in viata am petrecut ultima zi din an departe de ai mei si-mi duc aminte ca de la petrecerea aia de acum 8 ani am plecat plangand...Dar cine stie cum va fi anul asta?! In principiu, daca o minune nu se intampla, nu va fi mai mult decat o seara ca oricare alta...da, ok, poate putin mai trista.

Senegal

cum stam cu engleza?

Stie toata lumea ca eu engleza nu stiu, nu-mi place si nu pot sa invat. Cu toate astea muzica ascult cu placere, la filme ma uit iar uneori ma trezesc scriind cateva cuvinte simple pe forum, pe blog sau pe chat. Cum asa nici eu nu reusesc sa-mi explic...ca doar eu urasc engleza, nu?

Faza nostima e ca atunci cand ascult o piesa in engleza, care-mi place, nu inteleg decat o treime din versuri iar in rest nu pot decat sa-mi imaginez ca nenea sau tantea aia de acolo nu zic decat lucruri frumoase. Cu putin efort, cautand versurile pe net ajung sa inteleg cam jumatate si abia atunci descopar ca tantea si nenea ala ziceau de fapt ceva mult mai interesant decat puteam eu sa-mi imaginez :P.

Dar exista o chestie de care sunt multumita, si anume : macar eu imi dau seama ca nu stiu. Spun asta pentru ca am intalnit persoane care nu puteau sa lege doua fraze ( ca si mine :D) dar pretindeau ca stiu. Sau mai imi place da astia care zic :"A, spaniola, italiana, astea-s simple", "A, inteleg ce mi se spune, deci stiu ".

Nu ti-am zis inca, dar cu toata repulsia mea declarata, exista in engleza doua cuvinte care imi plac la nebunie "stand still". Imi plac mai mult decat Hello! Have a nice day!Bye, bye! si Happy. Sunt la fel de frumoase ca un cantec de vioara, ca si cum cineva ar atinge cu un arcus fermecat coardele nevazute ale sufletului meu. Si atunci ca prin minune simt ca totusi engleza nu e chiar asa de urata si poate as reusi candva sa o invat.

Matt Pasquarello

link

din saptamana ce a trecut

Si se facu iarasi luni fara sa fi scris nimic. Timp as fi avut de data asta dar cheful a lipsit cu desavarsire. Incepusem un post despre discutiile haioase de la serviciu dar l-am abandonat din lipsa de materiale.

Saptamana trecuta a fost una ca oricare alta, acelasi program, aceleasi reviste de citit, aceleasi pagini web. Singurul lucru special...m-a sunat Ema. Ce om mai sunt si eu, sa nu sun eu pe nimeni, sa nu vorbesc eu cu nimeni! In fiecare luna minutele mi se reporteaza, platesc abonamentul degeaba. Eu nu am niciodata nevoie de nimeni iar asa sa deranjez lumea pentru un simplu ce faci (desi poate ca mi-e dor de lumea aia) nu mi se pare oportun.

Sa ziceam ca ar mai merita mentionata mutarea in cladire noua, un bloc mare din sticla in care liftul urca cu o viteza uimitoare. Privit din partea stanga de la etaj Splaiului Unirii iti creeaza impresia unei metropole occidentale, din partea dreapta insa marea de case vechi si darapanate dezvaluie peisajul dezolant al unui cartier oriental dezordonat si murdar. Dar cum toate lucrurile au si partea lor buna in serile senine apusul e divin.

Iar la sfarsitul saptamanii, mai precis sambata, am fost la tara si am "ajutat" la taiat lemne in gradina. Tataia a pus masina de taiat lemne in functiune iar eu am dat la mana crengi de copac mai mari sau mai mici. A, si in aceeasi zi am facut si friptura la gratar pe care o sa ma laud ca n-am ars-o.