:)

see all here

Where is the love?

Aseara am vazut cateva proiectii de scurt metraj la "Where is the love?" 2006 - Casa Studentilor. Intr-unul arabesc mi-a placut personificarea dragostei intr-o fata cazuta din cer care nu intelege si nu poate sa vorbeasca, care vrea sa fuga dar nu este lasata si careia in sfarsit i se reda libertatea sa mearga la intamplare... Intr-altul nemtesc se abordeaza ideea "ce ai face daca intr-un moment de viata si de moarte s-ar opri timpul in loc si ai putea sa schimbi cumva viitorul dramatic previzibil? te-ai putea sacrifica pentru binele altora?". Si intr-un altul japonez, care mi-a placut cel mai mult, se pune accentul pe izolare de lumea reala si abandonarea unui adolescent in eterne conversatii virtuale fara ca nimeni sa-l poata face sa iasa din camera unde se baricadase de multa vreme (si totusi accidentul surioarei lui mai mici, careia ii dadea pe sub usa poze cu Beckam, il face sa revina in lumea reala).

The boss

link
Asta trebuie sa fie surioara geamana a canutei mele cu berbecel din care pap fulgisori in fiecare dimineata :).

goana dupa cercei :))

Azi am de povestit un vis desi stiu ca imi va fi greu sa-mi reamintesc toate detaliile si sa creez prin cuvinte atmosfera de azi noapte. Se facea ca eram in Bucuresti si voiam sa sa merg la un restaurant pe care il gasisem pe net si sunasem sa fac rezervare. Parca mai eram cu Marius, cu Alina si stiu ca era si frate-miu pe acolo si ne chinuiam sa gasim restaurantul ala care ni se paruse noua asa deosebit. Si se facea ca noi cautam restaurantul in biblioteca din sufragerie de la Buzau dar nu prin fata ci prin spate. Se pare ca descoperisim ca, daca mutam biblioteca, in spatele ei aparea alta biblioteca si daca deschideai un sertar gaseai diverse lucruri... Iar cand am deschis doua usite ni s-a deschis in fata restaurantul cu mese goale si un chelner solitar cu servet pe mana ne-a iesit in prag. Restaurantul nu era asa cum imi imginasem ci pustiu, cu mesele vechi si neprietenoase, cu pereti si pardoseala facute din lemn necioplit dar am hotarat totusi sa luam masa acolo si am comandat doua feluri de mancare si o inghetata. Si tare nemultumita am mai fost cand am vazut ca chelnerul mi-a adus toate felurile odata pentru ca stiam ca inghetata se va topi si nu voi apuca sa o mananc....

Firul visului se intrerupe si ma trezesc singura pe inserat in statie la Teatrul National si-i vad pe Marius si Alina apropiindu-se de mine. Foarte contrariata incep sa-i cert ca de ce au plecat de la restaurant, ca trebuiau sa stea acolo pana ma intorceam eu cu politia sa-i arestez pe cheleneri ca m-au pacalit, ca pe net restaurantul era prezentat frumos si ca mi-au adus toata mancarea odata ca sa nu pot manca inghetata pe care le-am platit-o, si ca acum daca au plecat de acolo nu pot sa mai dovedesc nimic si nu pot sa-mi primesc banii inapoi....

In fine, iar am plecat in cautarea restaurantului dupa biblioteca din sufragerie si parca cartile erau altfel, aveau coperti aurite, si Alina mi-a spus ca ea le-a comandat si abia acum i le-au adus ...Din nefericire nu reuseam sa mai gasesc usitele care duceau la restaurant si tot cautand am vazut ca ultimul corp al bibliotecii din spate putea fi rotit si daca il roteai aparea in spatele lui (adica intre el si corpul din fata) un cuier imens si plin de cercei de aur lucrati in diverse moduri cu diverse modele. Cand i-am vazut mi-am dat seama ca stiam ca sunt acolo, ca erau toti ai mei si ca eram bogata...si totusi nu-mi explicam cum putusem sa uit de ei, de ce nu-i purtasem niciodata sau de ce nu-i vandusem sa-mi iau alte lucruri de care aveam mai multa nevoie....In fine, am rotit biblioteca la loc si am plecat si dupa putin timp mi-am dat seama ca multa lume aflase ca aveam cerceii acolo si luase cu asalt biblioteca si fiecare isi lua cate un cercel si fugea si atunci am intrat in panica. Am inceput sa alerg dupa ei sa-mi dea cerceii inapoi si la un moment dat am vazut ca unii urcasera cu cerceii in tramvai si tramvaiul se pusese in miscare si m-am repezit la geamul vatmanului si am inceput sa bat in el si sa strig, sa-i povestesc cu disperare ce mi se intamplase, sa opreasca!....desi stiam ca ma aude slab si ca nu intelege mai nimic . Intr-un final a deschis usa din fata, am urcat si am inceput sa le zic tuturor sa-mi dea cerceii inapoi ca daca nu ma pun sa-i controlez chiar eu . Langa mine, pe un scaun statea o femeie cum se cade pe care nu o banuiam sa aiba vreun cercel si totusi am vazut-o ca miscata pana la lacrimi scoate un cercel de aur din haina si mi-l da urmata de alti cativa ....END.

Ce concluzii as putea sa trag? Ca visez cam ciudata si ca sunt obsedata de cercei, inghetata, restaurante, carti si tramvaie :D. How niiiice!

hihihi

Cu parere de rau va trebui sa ne despartim si de Bogdan asa cum am facut-o si de Lili, Daiana, Giannina, Beihan si Giovanni si o sa ramanem tare singurei aici noi astia statornicii si fara aspiratii. I-am cerut ca inainte de plecare sa-mi lase si mie ceva amintire si s-a oferit sa-mi arate cum face el o pagina de ziar si mi-a dat sa instalez si eu Quark Xpressul sa pot exersa singura . Si asa am reusit sa fac si eu o pagina de ziar a la ilisim. :D
P.S. Eeee primul text n-a incaput si l-am lasat neterminat :)).

got no time! :)

by Gabriele dell`otto

zeitati indiene

Stiam si eu ca in diferitele civilizatii stravechi oamenii venerau tot felul de zeitati Aton sau Ra, Adonis, Artemis, Ishtar...etc...dar indo -arienii astia erau incredibili. Dintr-un zeu soare faceau alti cativa in functie de cate insusiri i se atribuiau, unul era zeul soare datator de viata, altul era zeul stralucirii, altul zeul tuturor lucrurilor vii si asa mai departe. oau!

Si ce ciudat, eu credeam ca Indra , fiind nume de fata pe la noi, era vreo zeita ceva dar se pare ca era zeul furtunii, al ploii, al tunetelor si fulgerelor la indieni. Deci , mai degraba, un baiat s-ar putea numi Indra decat o fata. Ce-ar fi?!..Probabil ar rade cu totii de saracul baiat cu nume de fata, caci, nah, se termina in "a".

Topirea

Da, sunt innebunita dupa noul clip publicitar de la Kandia. In plus nici melodia nu mi s-a parut niciodata asa reusita cum imi pare acum insotita de imaginile topirii obiectelor din jur...Dar chiar daca sunt topita dupa el nu inseamna ca o sa si mananc Kandia de acum in colo, prefer intotdeauna Ferrero.

Christopher Micaud

link

berbeci

Nu mai stiu cu ce prilej intr-o zi si-a facut aparitia in vitrina din bucatarie cana cea mare cu berbecut. Poate ca am primit-o cadou de la vreo vecina venita cu impartit care nu stia ca la noi in familie nu aveam berbeci ci doar semne de aer , doua gemene, un varsator si un balanta...Si chiar daca se vedea ca nu e pentru mine am indragit-o din prima clipa si am luat-o cu mine la Bucuresti. In fiecare dimineata cand am programati fulgii cu laptic o iau fericita de codita si ma poftesc la un mic dejun surazator cu berbecutul meu zglobiu. Si adevarul e ca berbecii au fost din totdeauna preferatii mei, au ei un ceva al lor care ma atrage magnetic.

advertising

by Andrea Klarin

Marta Kzoc

link

superior vs inferior

Gusturile nu se comenteaza, spun unii, fiecare vede frumosul si uratul in felul lui. Altii spun insa ca ele se pot cultiva cu timpul si fiecare din noi trebuie sa incerce sa-si imbunataseasca gusturile. Fie ca e vorba de imbracaminte, muzica, desen, filme mereu am impresia ca cei din jur au gusturi rafinate iar eu nu am deloc si poate ca nu ma duce mintea sa-mi placa ceva care sa aibe cu adevarat valoare. Omenii care ma inconjoara prefera filmele ciudate pe care eu nu le inteleg, asculta muzici sofisticate care pe mine ma plictiseste (si aici trebuie sa dau neaparat niste exemple : Pink Floyd, U2, Placebo, Smokie, A-ha, Phoenix), imbraca toale si accesorii bizare, tipatoare si elegante in acelasi timp si folosesc multe englezisme in vorbirea curenta. Toate astea ma fac sa-i vad superiori mie, ca si cum ar face parte cu totii dintr-o alta lume unde eu nu am acces. ...Ca tot vorbeam de superiori am vazut un film cu Fantozzi care, saracul, pentru ca il luau toti colegii peste picior, s-a dus si el la psiholog sa-si vindece complexul de inferioritate iar dupa ce a discutat cu doctorul acesta i-a spus "caro Fantozzi", tu nu suferi de un complex de inferioritate tu esti inferior :D!...

M-as contrazice singura daca as spune ca pana la urma preferintele unui om nu au legatura cu caracterul bun sau rau, si totusi am intalnit manelisti mult mai de treaba, mai prietenosi si mai generosi decat cei cu gusturi rafinate, la fel si telenoveliste mai sufletiste decat clubaritele sau intelectuale, persoane cu limbaj nepotrivit mai de apreciat decat cele ce se ascund in spatele cuvintelor alese... Poate e doar o falsa impresie ca unii oameni ar fi superiori altora doar pentru ca au alte defecte si alte calitatii sau alte preferinte ...si totusi e omenesc sa-i judecam pe cei din jur prin prisma subiectivitatii noastre si sa-i categorisim raportandu-ne la ceea ce credem despre noi.

Thierry Van Biesen

clik to see more

"tragedie"

Cum ma cam plictiseam eu asa in somnul meu pe scaun m-am hotarat sa fac un tur de bloguri ca de mult nu mai facusem unu. Si ce am observat: ca artistii mei au postat ceva poze dragute in ultima vreme, ca unii bloggari au scris cam mult si a trebuit sa ma rezum la a citi doar titluri, ca vreo 3 bloguri nu se mai misca deloc, ca Ana Maria e o tipa draguta, ca Mariko are alta adresa de blog, ca a revenit Mimi -surpriza - si - dezamagire !!!!!! - Nihasa nu ma mai iubeste si mi-a eliminat definitiv Siropelul din Blogroll. Stiu ca nu mi-l citea niciodata si nici nu se ridica la inaltimea popularitatii iepurasului cel roz si nici in cele 15 super bloguri n-avea loc dar... of...speram sa-si gaseasca un loc acolo la coada, sau inghesuit intr-un coltisor gri sau cu eticheta "aici nu se intra ", "caine bleg", "bebelusi plangaciosi", "antisex"...Dar asta e , trebuia sa vina si sfarsitul si Nihasa sa ia masuri radicale pentru a-si proteja marca. Siropul meu a expirat si ar fi nepoliticos sa-si trateze musafirii de vaza cu asa ceva! Of -of:((!

:D Ei acum si eu, sa ma necajesc pentru atata lucru!

Sancha Dean Biyan

link

mmmm...

Mi-e somn intr-una de vreo cateva zile bune, desi dorm suficient, si trec printr-o lipsa de inspiratie acuta. Ieri m-am jucat luxor 2 de dimineata cand am ajuns la servici pana seara cand am plecat si n-am avut timp sa postez nimic pentru tine . Din pacate , sau poate fericire, azi nu mai pot juca ca mi-a expirat si astept sa-mi pice din cer un luxor 2 cu crack cu tot.
In seara asta e programata o shormica delicioasa si atat...mi-e somn!!! Aseara am adormit cu Nicolaescu vorbind despre sanatate. Eu nu stiu ce au romanii cu el ca mie imi plac tare mult ideile lui de reforma. Si la fel si Tariceanu imi place desi opinia publica il considera cam depasit de situatie. Chiar sa fiu eu asa usor de pacalit din vorbe? Ei da, sa stii ca sunt cam credula si nu stiu de gluma si i nici sa glumesc nu stiu, poate sunt doar funny uneori cand par cazuta din copac.
N-am nimic de spus si iti spun ca n-am si maine poate o sa-ti spun acelasi lucru si poimaine la fel. As face pauza dar parca nu vreau sa te las sa-mi simti lipsa si nici n-ar fi frumos din partea mea sa te intoxic cu poze si iar poze fara pic de comentariu.

Colette Calascione

mai multe aici

J`adore cafe - nu chiar

De mult imi pusesem in gand sa merg in J`adore cafe, pubul dragut pe care il vad in fiecare zi din tramvai, in drum spre serviciu ( tre sa fac o paranteza aici : ma enerveaza ca acum stiu ca servici nu e corect iar serviciu da, si suna atat de urat varianta corecta! n-o suport!), iar aseara am putut sa-mi indeplinesc dorinta. Si chiar s-a ridicat la inaltimea asteptarilor mele, o atmosfera calda, muzica buna, decoruri dragute, canapele moi...Minusurile ar fi preturile destul de piperate si faptul ca mi-am fript limba cand m-am repezit nerabdatoare sa gust din caffe-latte-ul abia adus (si acum saraca se simte cam stinghera in contact cu mancarica de servit). In ciuda micului incident m-am consolat din plin cu o ciocolata segrafredo delicioasa. N`am ales nici o varianta de cafea pentru ca - bleah! - cafeaua nu e buna (cu alte cuvinte nu-mi place mie).

Andrew Maidanik

link