joi, iulie 27, 2006

lipsa de comunicare

Astazi in tramvai mi-am aruncat ochii pe noua revista pentru femei emancipate "Felicia" - i-am cumparat-o babutei sa citeasca. Si ce am gasit interesant pe aici?! Un articol dragut despre aricii care isi cresc puii dupa modelul spartan, altul interesant despre Elisa Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer din lume, un altul despre Maia Morgenstern, mai apoi ceva despre Graffiti si asa pentru a le maguli pe femei un articol despre Inteligenta feminina in ascensiune rapida. :) Si cam ce se spune aici:"Neurochimistii germani au descoperit ca in creierul feminin exista 3 centri legati de comunicarea verbala si non verbala, absenti la barbati, care devin din ce in ce mai organizati la noile generatii feminine. Femeia este ajutata pentru evolutia sa intelectuala de mutatiile pozitive ale dezvoltarii centrelor vorbitii, cat si de necesitate de comunicare impusa de mediu. Comunicare, se stie, are o mare importanta in dezvoltarea inteligentei."
Aici voiam sa ajung. Se pare ca eu n-am sanse sa evoluez avand in vedere ca la capitolul comunicare si prieteni stau prost. Pentru mine cel mai neplacut lucru este sa vorbesc fata in fata sau la telefon. De curand una din "prietenele mele" (desi nu am asa ceva) m-a si certat ca pe mess ea mereu incepe conversatiile si eu nu o fac niciodata si ca ar trebui sa-mi schimb comportamentul si sa o mai contactez din cand in cand . N-am tinut niciodata legaturile cu persoanele care au fost foarte dragute cu mine mereu si nu pentru ca nu mi-ar fi dragi ci pur si simplu pentru ca am in permanenta impresia ca deranjez daca le sun sau le invit in oras.
Si mama si bunicul imi fac morala de genul asta: ca nu mai suni si tu sa ne intrebi de sanatate?!... Dar ce sa fac daca telefonul nu ma atrage si il folosesc doar pe post de desteptator. Cand trebuie neaparat sa sun pe cineva imi trebuie mult curaj iar cand primesc un telefon(care sa nu fie de la maica-mea sau frate-miu) - si se intampla foarte rar - am ceva emotii inainte sa raspund. Uneori ma balbai, alteori nu-mi gasesc cuvintele si tac asteptand parca ca cineva sa ma inteleaga numai privindu-ma in ochi.Nu prea am nimic de zis iar cand am mi-e frica sa vorbesc sa nu cumva sa zic ceva nepotrivit sau ceva ce poate fi interpretat gresit cum deseori mi se intampla.
Daca nu rezolv problema cu timiditatea, complexele si frica nu rezolv nimic nici cu comunicarea si in consecinta nici cu inteligenta. Cititul nu foloseste la nimic, nici Tv, nici telefonul, nici messul, nici forumul, nici intrunirile cu fel de fel de oameni, nici jobul meu, toate trec pe langa mine iar eu raman la fel.

Bonnie Holland



link

:((

Sunt campioana neatentiei, greselilor si incurcaturilor :((. Mereu am impresia ca in sfarsit mi-a iesit si mie un lucru bine si tare mandra mai sunt si apoi descopar ca de fapt iar am facut o greseala, si iar am fost neatenta, si iar m-am grabit desi mi se parea ca totul e ok. N-ar fi nimic daca as gresi in viata privata dar atunci cand fac greseli la munca unde se prespune ca sunt platit sa fac bine deja se complica treaba. Cert e ca eu incerc sa fac totul bine dar nu-mi iese firar sa fie . Uneori ma intreb de ce nu ma dau astia afara ca doar fete destepte si atente se gasesc pe toate drumurile ca sa inlocuiasca o nepriceputa ca mine.

miercuri, iulie 26, 2006

Ann Elliott Cutting



link

Gradina Botanica

In weekend parcurile din Bucuresti sunt luate cu asalt de oameni care, ca si mine, vor sa regaseasca un coltisor de natura in putinul timp liber pe care il au, vor sa scape de peretii cotidiani ai biroului, de monitorul calculatorului, de asfaltul incins si de traficul infernal. Cu totii spera sa gaseasca aici liniste si relaxare dar se trezesc inconjurati de o multime de alti oameni, de banci pline, alei pe care cu greu te strecori, barci ocupate, catelusi in lesa, copii cu role, biciclisti, terase, copilasi mici in trotineta.
De aceea eu prefer Gradina Botanica. Intrarea fiind taxata nu trec pe aici prea multi oameni si nu stiu ce pierd, din fericire pentru mine care pot gusta din plin racoarea aleilor, frumusetea florilor, ciripitul pasarelelor, saltul acrobatic al veveritelor si lacul plin de pestisori si broscute testoase infometate care de indata ce le arunci ceva de papica isi scot capsorul mic din apa.
Gradina italiana este un loc de relaxare garantata (vezi foto) daca te asezi pe una din bancile insirate de-a lungul celor doua alei paralele nu-ti vine sa te mai ridici, ti se pare ca timpul se opreste in loc. Eu cel putin mi-as fi adus si pernita de acasa si as fi ramas si peste noapte :P.
Primavara gradina se imbraca intr-o mireasma proaspata si placuta. Vara isi mai pierde un pic din farmec: florile se mai parlesc la soare, apa lacului devine aproape cenusie si pe alocuri se simte mirosul de fan gata de cosit, dar tot frumos este. Am facut si cateva poze special pentru tine si inramandu-le frumos, cum m-a invatat Microhm, le-am pus aici si aici.
M-am reintalnit si cu motanelul meu drag si negru si tare bland care sta in bratica la oricine vrea sa-l mangaie sau sa-i dea de mancarica.:)

marți, iulie 25, 2006

cadouri:D


Ieri am primit cadouase de la Western Union: o sapcuta galbena (va trebui sa-mi cumpar un ticou galben sa o pot purta) , un portofelas tare dragut (pe care sper sa nu mi-l fure nimeni cum mi s-a mai intamplat in autobuz) si o mingiuta moale si jucausa. Mingiuta a venit la fix ca nu ma mai puteam juca cu Modellino pentru ca niste unghii rautacioase l-au spart si au si sustinut ca asa era. L-am bandajat cum a putut mai bine si i-am pus hartiuta - sunt ranit, nu atingeti - ca sa-l protejez.

luni, iulie 24, 2006

René Milot





see more of René`s art

boala cumparaturilor

De cand am banii mei ma cam arunc la cheltuieli multe, mici si inutile ca si acum as suferi de o boala a cumparaturilor. Nu ma simt bine daca nu-mi iau cate ceva in fiecare zi oricat de mic si de regula dulciuri sau daca nu merg la supermarket cel putin o data pe saptamana. Chiar daca imi propun ca intr-o zi sa nu cumpar nimic ca am de toate acasa nu rezist sa nu intru in alimentara de la colt cand ma intorc acasa. Si asa incet incet se duce tot salariul meu pe o luna pe tot felul de nimicuri care nu folosesc decat sa-mi creasca colaceii la burtica si falcile. Ma rasfat prea mult ar trebui sa mai strang cureaua si sa-mi iau si eu un lucru care sa-mi ramana.

Giannina (fosta colega de care mi s-a facut dor) desi spunea ca are salariu mai mic ca al meu se mandrea ca atat timp cat a lucrat la Angelo Costa a reusit sa puna de o parte 26 000 000... iar eu niciodata n-am reusit sa strang nici un leut. Surpirza insa, luna asta chiar mi-au ramas ceva bani si ieri dimineata incepusem sa visez: ce-ar fi sa-mi iau o multifunctionala sau o tableta grafica sau un DVD player ca n-am mai vazut un film bun de foarte multa vreme.

Astfel gandind am plecat ieri dupamiaza la plimbare dar n-a trecut mult si mi-a venit ideea stralucita sa-mi scot banii de pe card asa sa-i am acolo la o adica daca am nevoie:D. M-am plimbat frumusel prin Gradina Botanica si hai si pana la Carrefour ca tot am anulat cumparaturile in Cora. N-am mai facut niciodata cumparaturi asa multe si m-am chinuit sa imi cumpar cat mai putine de mancare dar tot la salate sofisticate (Californiana de data asta) la crenvursti Cardinali si la inghetata am ajuns. Foarte buna inghetata de mere verzi la cornet...yam-yam, cred ca o sa mai dau pe acolo fie si numai pentru ea (desi stiu ca imi e imposibil sa nu cumpar si altceva).
Si da, uite ca mi-am luat si husa de camera foto pana la urma, super ieftina (130 000) si super frumusica si surpriza - o carte despre bazele photoshopului. Erau si cateva carti de gatit dar cam mari si nici nu m-am uitat la ele ca sigur erau foarte scumpe si stateam cu sulita in coasta ca daca tot am intrat in banii de multifunctionala sa cheltuiesc cat mai putin. Si mi-am mai luat diverse articole pentru plaja ca in ciuda nenumaratelor impedimentelor de genul complexelor vreau macar 3-4 zile sa merg la mare luna viitoare.
Ce pot sa mai zic acum ? Sunt fericita dupa sesiunea de cumparaturi de aseara.

vineri, iulie 21, 2006

Valerie Sokolova




link

Stefano Vitale



link
N-am chef de weekend atunci cand n-am nimic programat. Daca ma duc la plimbare prin parcuri o sa fie tare cald in timpul zilei iar seara cand o sa se insereze o sa am impresia ca e prea tarziu de iesit pe undeva. La cumparaturi o sa ma duc duminica in Cora si probabil sa o dau o fuga si pe la piata sa vad daca au aparut ardeii capia si daca mai gasesc zmeura ca tare mi-e pofta dupa ce am mancat aseara o zmeurica mica si parfumata din varful unui tort.Mmmmm ...
Ei dar si eu acum vorbesc ca si cum n-as avea destule lucruri de facut in timpul meu liber : desenat,plimbat, fotografiat, citit, gatit si dormit...si visat, uitasem:P.

wtf?

Acum vreo saptamana si ceva un fotograf bun m-a contactat pe ym si m-a intrebat daca mai vreau poza cu palarioara. Si vazandu-i pozele reusite deja incepusem sa-mi fac iluzii ca o sa poata cineva sa-mi faca o poza draguta imbracata in fustita mea albastra si cu palarioara pe cap. Dar se pare ca operele de caritate nu exista, fotograful avea alte ganduri : se ne intalnim si daca ma place sa ma duc la el acasa sa-mi faca niste nuduri si apoi sa-mi face si poze cum vreau eu...hahaha...cica poze cu palarie nu poate sa puna la expozitie. Mda, frumos!
Am in continuare de tradus pentru un coleg care mi-a promis ca ma plateste in ciocolata...De o saptamana ma tot chinui si doar 25 de pagini am tradus din 68 cate sunt ca doar mai am si treburile mele de la servici si pe blog si cu pozele...Sunt cam stresata ca de obicei cand stiu ca am ceva neterminat si finishul se zareste undeva intr-un viitor cam indepartat.

iar poze :P



Am mai facut aseara cateva poze si desi nu mi-au iesit toate cum as fi vrut le-am postat pe blogul meu de poze

Susan Tolonen



link

joi, iulie 20, 2006

Au trecut 9 ani de cand am terminat generala si in tot timpul care s-a scurs am avut grija sa uit de fostii mei colegi. Trebuie sa scormonesc adanc in negura uitarii pentru a-mi aminti nume, fete, locuri si nu-mi pot imagina ca acei copii s-au schimbat prea mult, asa cum nici eu nu simt sa ma fi schimbat. As vrea tare mult sa stiu ce s-a intamplat cu ei, pe unde sunt acum, ce facultati au terminat, pe unde s-au angajat, daca s-au casatorit asa cum am aflat ca o vor face doi dintre ei in toamna asta. M-am intalnit cu prea putini si mai mereu au fost ei cei care m-au recunoscut. Anul viitor poate vom face intalnirea de 10 ani fara doamna Terzi, diriga, care a murit de cancer acum cativa ani si cine stie, poate si fara doamna invatatoare de care nu mai stiu nimic de atunci. Cum vom reusi sa ne adunam vom vedea dar stiu ca va fi destul de complicat. In primul rand trebuie cineva sa aibe initiativa. Sa fiu eu aceea? Pai sa incep sa-i caut cu Google de pe acum. :D

Diana Hocking

ETERNAL LOVE

FALLING ASLEEP

QUALITIES OF EARTH

doua babe

Hehehe, am ajuns sa ies cu babe de 70 de ani la terasa. Normal ca doar si eu sunt un fel de baba care a dat in mintea copiilor desi varsta biologica zice altceva. :P
Babuta in chestiune e chiar gazda mea care a implinit ieri anii si m-a invitat la mici la terasa unor cunostinte carora m-a prezentat ca fiind nepoata ei. Desi in curand se implineste anul de cand stau la ea abia acum am aflat ca unchiul ei, Ion Ionescu, a fost initiatorul Gazetei Matematice. Despre originile ei, stiam deja ca au fost mari bogatasi la vremea lor dar comunismul i-a readus la egal cu acei oameni care ii slujeau candva.
Are planuri mari babuta pentru la toamna:" vrea sa ma scoata in lume, la teatru si la opera ca :"Nu se mai poate asa sa stai in Bucuresti de 5 ani si sa nu iesi nicaieri si tu. De la toamna nu te mai lasa, mergem amandoua. Si duminica te iau in Cora ca tot zici ca n-ai fost niciodata ca vreau sa-mi iau niste cd-uri". Si in timp ce vorbea dadea pe gat paharele de bere fara nici un efect in timp ce eu nici un sfert din halba mea nu bausem si deja simteam ca ma ia valul. Am plecat de acolo pe 2 carari :D.

miercuri, iulie 19, 2006

Richard Tuschman


Am in permanenta impresia ca desenele pe care le gasesc deosebite si le postez aici le-am mai vazut undeva dar nu stiu unde


link
Ieri am primit un mesaj de multumire de la Dany Paragouteva ca i-am postat desenele aici pe blogul meu si mi-a spus ca-i pare bine ca imi plac lucrarile ei si ale prietenilor ei, pe care le-a vazut de asemenea pe blogul meu :P. Si mie mi-a parut la fel de bine ca mi-a scris si i-am multumit la randul meu.:)

Mi s-a intamplat sa mai primesc multumiri si de la bloggari de-ai nostri: Micro hm si Ionut Dipse iar eu n-am apucat deloc sa le multumesc celor care mi-au pus link pe : Soft Bunny Love , Zen Blog, Gradina cu doi nuci, Close ur eyes, Excess, Jurnal de Oradea,Cybergolem, Simiuk, Mangaierea unei soapte si Connect the dots. MULTUMESC!!!