Ieri pe seara traversam parcul de la Unirii in drum spre casa. Ca de obicei multa aglomeratie oameni de toate felurile, unii grabiti, altii lenevind pe o banca, altii plimbandu-se incet ca si mine. La un moment m-am intersectat cu doua "doamne" si la o secunda dupa ce au trecut de mine am auzit-o pe una din ele izbucnind intr-un ras nestapanit si am vazut-o intorcand capul pentru a-si intipari in minte marea grozavie pe care o vazuse. In fata mea un baiat si o fata se plimbau de mana: el era tinerel, subtirel, aproape elegant desi cam tiganos la piele iar ea era tinerica, roscata, albicioasa dar grasa si imbracata in pantaloni foarte scurti cam nepotriviti ei si tanarului imbracat elegant care o tinea de mana. Pareau doi oameni cuminti carora nu le pasa de ce zic oamenii rai din jur si mi-au placut tare mult asa "nepotriviti" cum erau. Am simtit insa repulsie fata de "doamna" aceea nesimtita care a gasit de cuviinta sa rada fara sa se gandeasca ca desi sunt diferiti ambii sunt oameni deosebiti. El pentru ca e capabil sa iubeasca fara sa tina cont de aspectul fizic iar ea pentru ca pare sa nu aiba complexe, pare sa se simta bine in pielea ei si sa nu-i pese de ce cred ceilalti.