duminică, iunie 29, 2008

vedere de la fereastra

Imi place vederea asta de aici, de la mine, unde imi fac veacul de singuratate. Se vad case multe invadate de iedera cu acoperisuri aramii presarate printre copaci si mult mai departe blocuri gri si peticite...si cerul....cerul albastru pictat cu nori albi.  Nu conteaza ca lemnul ferestrelor e mancat de carii iar balamalele ruginite abia se mai tin...privelistea este plina de pace. As sta cu orele aici la geam sa vad porumbeii cum se joaca, vecinii cum pun masa afara pe inserat, familia de pisici care-si face siesta la umbra vitei de vie... Imi place sa-o vad pe Lassy plimbandu-se de colo-colo si pe nepotul lasat in grija bunicilor care, dimineata pe la opt, incepe sa traga cateii de coada, si-mi mai plac baloanele de sapun purtate de vant spre infinit...

vineri, iunie 27, 2008

notite virtuale

Incerc sa nu uit ce am descoperit in ultimele zile asa ca ma voi folosi de paginile tale virtuale si voi lua scurte notite.

*Despre Cupidon sau Eros mare lucru nu stiu, doar ca e mic si grasut, are aripioare si poarta mereu in spate tolba cu sageti. Dar se pare ca el nu a fost mereu asa mic. La inceput (in perioada renasterii) era un adolescent chipes care in loc sa imbatraneasca ca muritorii de rand a devenit copil for ever(in perioada baroca-rococo).

*Ciudat, dar in perioada descoperirii Americilor, pigmentul albastru ultramarin, obtinut dintr-un mineral rar din Afganistan si folosit in pictura, era mai scump decat aurul.

*Nu am inteles si nu m-a interesat niciodata sa aflu dar, intamplator, am descoperit ca de fapt lutheranismul si protestantismul sunt unul si acelasi lucru. Lui Luther si Protestului sau importiva abuzurilor bisericii ( in special a vanzarii de indulgente prin care preotii garantau iertarea pacatelor si o viata vesnica in Rai) li se datoreaza aparitia celor doua denumiri. Sper sa nu scriu aiureli, dar se pare ca diferenta fata de crestinism consta  chiar in nepracticarea ritualurilor bisericesti... in rest Biblia e aceeasi, numai interpretarea proprie poate sa difere.

*Nobel o fi fost el mare inventator si om de afaceri dar se pare ca visul lui din tinerete, care s-a implinit la batranete, a fost sa devina scriitor iar in ultimul lui an de viata a scris o tragedie "Nemesis", continuare a operelor scriitorului sau preferat - Shelley.

Vezi, ai grija ce faci cu notitele, sa le pui bine!

miercuri, iunie 25, 2008

despre nimic

Iar am ramas in urma cu povestitul! N-am pomenit nimic de cadouri, de ce am invatat in ultimele zile, de cartea la care ma chinui iar de o luna... Nici nu stiu cu ce sa incep, caldura ma zapaceste si doar e 11 noaptea, ar fi trebuit sa se mai racoreasca. Aproape ca am uitat de seara numita "infuzie de tei"... era vineri ora 21 si iesisem grabita cu umbrela deasupra capului sa iau un pachet din strada. Si pe cat de repede am pornit pe atat de incet m-am intors. Pluteam intr-o mare de tei alaturi de alei si cladiri adormite. Dar sa lasam romantismul de o parte si sa fim pragmatici.

De ziua mea am primit doua buchete de flori de la dragii colegi (crini si azalee), niste zorzoane verzi si galbene care imi plac foarte mult si o bluza Tina R  - oribila bineinteles. Frate-miu s-a gandit el sa ma puna sa gatesc cu un aparat electric cu aburi numai ca e cam voluminos si  n-am unde sa-l pun aici la mine.Iar mama mi-a luat o bluzita-rochita cum se poarta acum dar care nu vine bine cu pantaloni...ghinion!:)Dar chiar si lucrurile care nu mi se potrivesc sunt bune de cadou...ce ar fi fost sa nu fi primit nimic?! Nici nu vreau sa ma gandesc.

Si cum ziceam ma chinui la Nobila Casa cum m-am chinuit si la Shogunul. Tai-Panul l-am devorat, a fost super bun. ...Gata, mi-e somn nu-ti mai povestesc nimic...ca nu-mi mai amintesc...am imbatranit maica!

Sergey Smirnov

marți, iunie 24, 2008

Grivei

Grivei, saracul, prin ce cartiere o fi ratacind el la ora asta din noapte. Pe la sase asa era la Timpuri Noi si singurul lucru pe care l-a facut cand compatriotii sai, cu inimi haine, au inceput sa-l maraie de pe margine a fost sa se ascunda dupa picioarele mele. Era piele si os si ochii-i cerseau un stapan cu inima buna care sa-i dea un culcus acolo cat de mic si un colt de paine. Cu speranta in suflet m-a condus pana la trecerea de pietoni, oprindu-se si  uitandu-se mereu in spate sa vada daca vin. Si-a incercat si el norocul dar la trecere l-am fentat - desi toti au trecut eu am ramas in urma iar el s-a agatat disperat de picioarele altui trecator si mai apoi de fusta unei tipe elegante si s-a tot dus...Ce viata de caine!

despre nasuri

Din punct de vedere estetic nasul este cel mai important. Cei cu nasul mare ca mine, borcanat , ascutit sau carn vor zice mereu ca un nas mic si delicat le-ar fi sta numai bine. Dar adevarul meu e ca nasul asta al nostru ne face sa parem altfel decat banali si ne individualizeaza pe fiecare in parte. Uneori, in uratenia lui, nasul asta poate fi chiar shic daca stii la ce zambet sa-l potrivesti si ce atitudine sa odopti...La asta m-am gandit in timp ce revedeam franturi din ultimul concert al Laurei. Mi-ar fi mai placut oare de ea la fel de mult daca ar fi avut un nas Alizee? Nu, nu cred, n-ar fi mai avut acelasi farmec.

marți, iunie 17, 2008

vechi si noi

Ia sa vedeam ce am descoperit eu azi:
- Uruguay-ul pretinde ca tangoul s-a nascut la ei si nu in Argentina
- Punta del Este este una din cele mai luxoase statiuni de pe coasta Americilor
- Togo a fost colonie Germana
- Jocurile Olimpice au inceput in anul 776 i.Hr
- In Arges exista un orasel numit Babeni

luni, iunie 16, 2008

clipa de eternitate

Undeva, in spate la Timpuri Noi, pe unde trec eu in fiecare dimineata cu ganduri grabite dar pasi lenesi de ratusca, exista un loc al eternitatii asemanator picturilor lui Tudor Schor dar citadin si chiar recent amenajat. Un loc pe care rezidentii l-ar putea numi simplu "fata blocului" sau "in curte". Azi mai mult de un minut nu i-am privit aleile scurte si bancile pustii dar parca as fi petrecut o intreaga zi acolo, in bataia soarelui zglobiu de dimineata. In clipa aia in care timpul s-a oprit am stiut ca totul era ca atunci la tara, cand ma sculam devreme ca sa-mi iau la revedere de la caprite si ieduti cand plecau la pascut. Ciudata comparatie si totusi sentimentul lipsei de griji era acelasi, ca si cum dincolo de soare si linistea diminetii n-ar fi mai existat nimic...nimic atat de perfect.

duminică, iunie 15, 2008

Schor Tudor





link

linie

Aproape m-am mirat cand am vazut zilele trecute un bilet de bingo aruncat pe jos. Uitasem de nebunia anilor `90 cand tot romanul juca bingo, inclusiv noi, si uite ca, dintr-o data, s-a ivit amintirea zilei cand  ne-am dus cu totii la sala de bingo, deschisa in centrul orasului si extrem de populata, si am inceput sa ascultam incordati numerele pe care o tanara ragusita le striga cadentat. Eu eram aproape terorizata ca as fi putut face linie si ar fi trebuit sa strig in gura mare si sa suport privirea tuturor. Asa ca in cele din urma i-am cedat biletul fratelui meu mai curajos care deja avea o linie la activ.

De Bingo insa n-a avut parte niciunul din noi. Castigurile nemuncite ne-au cam ocolit dar ma asteptam ca in cel de-al 25-lea an din viata mea sa-mi iau revansa si sa castig marele premiu la loto. Si uite ca domunul 26 bate la usa si tot cu buzunarul gol ma prinde. Nu tu apartament, nu tu Seat Ibiza galben, nu tu excursii in strainatate...Concluzia: exista oameni ca mine care n-au tupeu si nici nu-i duce mintea sa faca bani dar asta nu inseamna ca nu pot fi fericiti si asa.

sâmbătă, iunie 14, 2008

Anna Mei



link

shopping

Am impresia mereu ca ma imbrac cam naspa, ca n-am si eu niciun lucru dragut in sifonier iar cand merg la cumparaturi nu gasesc nicioadata ceva care sa-mi placa. Nu stiu cum reusesc fetele astea dragute de pe strada sa-si gaseasca haine. Pe de alta parte eu nici nu vreau sa cheltuiesc prea multi bani pe din astea iar prin magazinele de fize nici nu intru, toate bluzele sunt prea scumpe si prea urate.
De incaltat la fel, mi se pare ca n-am desi la intrare si supat adidasii, papucii si pantofi, se ingramadesc in dezordine. Dar nu, nu merg, mi-ar trebui ceva mai elegant dar daca-mi iau ceva mai elegant sigur n-o sa pot sa merg cu  ei.
Si ce masuri iau? Niciuna, inca ma mai imbrac cu haine din liceu si facultate. De exemplu, am o rochita de casa din clasa a IX-a, am primit-o de ziua mea de la mama si chiar si acum imi face placere sa stau in ea. Tin minte ca tot campionatul mondial din 1998 i-am tinut pumnii lui Adi Ilie din fata televizorului imbracata in rochita asta. Hm, da, cred ca o sa aiba o viata lunga tinand cont cat de multe haine imi cumpar eu.
In principiu toti banii mei se cam duc pe transport, chirie, mancare (cam multa ce e drept) + cateva reviste si mai nou pe rata la masina. Iar haine - lasa ca se poate si fara!


miercuri, iunie 04, 2008

un emo pe jos

Sunt dezamagita. Conform previziunilor tunsoare nu mi-a iesit nici pe departe cum as fi vrut. Nu ma plac si totusi azi au curs complimentele pentru schimbarea radicala... poate erau , cum de obicei se intampla, doar simple politeturi. Singurul avantaj este ca dintr-o singura miscare pot sa fiu 3 in 1: emo, frantuzoaica sau baiat.Deja am inceput sa numar zilele pana o sa-mi creasca parul inapoi.

Si o data cu schimbarea de look am mai hotarat un lucru: sa nu-mi mai fac abonament la ratb si sa merg mai mult pe jos si cu metroul pe care nu-l simpatizez deloc dupa cum bine stii.Dar hotararea asta e doar provizorie, mi-am dat timp de experimentat pana vineri seara :D.Astazi rezultatul a fost peste asteptari, am economisit jumatate de ora din timpul meu. Cu ratb-ul in jumatatea asta de ora citeam o jumatate de revista.

luni, iunie 02, 2008

oftam dar nu cedam

Mi-e mila de parul meu cu toate firele lui albe cu tot dar in acelasi timp simt nevoia sa ma tund scurt. Am emotii pentru maine mai ales ca o sa pic pe mana unei incepatoare. I-am aratat azi ce tunsoare vreau si a inceput sa se minuneze, mai-mai sa-mi zica mai bine te duci in alta parte.
Sa-mi tii pumnii, Siropel. :(( Saracutul meu par, si ce lung si frumusel e el! Dar n-am eu timp sa-l ingrijesc, asa cum n-am timp sa ma vopsesc pe fata si sa-mi calc bluzele sau sa-mi spal adidasii. Ce stii tu, eu sunt o persoana ocupata!...mai ales de cand m-am hotarat sa vad tot prison breakul unde nu se doarme niciodata iar vindecarile sunt miraculoase.