vineri, august 04, 2006
Katherine Dinger
Pe langa aceste poze superbe poti invata de la Katherine cum se deseneaza (are cateva tutoriale foarte dragute).
link
Ei Siropel nici nu stii tu ce tatuaj cu delfini in forma de inima mi-a picat azi in pungulita de chipsuri. Mi l-am si lipit pe marginea calculatorului respectand instructiunile de a-l uda cu apa din abundenta. Si nici nu stii cu ce jeleute m-am desfatat azi, din alea cu dinozauri, broscute, ursuleti si rame mici si colorate :) yum.
cuvinte
Si pentru a fi in ton cu "glasoarele" mi-am adus aminte de un cuvant care toata viata m-a chinuit: abtibild-ul. Ca sa scriu aici forma corecta a trebuit sa caut in DEX pentru ca niciodata nu tin minte cum se numeste de fapt, singura varianta pe care o retin fiind "actipild-ul".Imi aduc aminte cu drag de "actipildurile" horor pe care vecinul meu, Razvan, si le lipea peste tot prin camera si care ii dadeau un aer distins. Paseam cu teama in camera lui, ascunzandu-ma dupa fratele meu cu frica in san ca acele capete hidoase or sa coboare de acolo si or sa se repeada la mine zmulgandu-mi parul din cap si inima din piept si punandu-mi viermi in loc. Odata intoarsa acasa respiram usurata si-mi ziceam mereu ca n-o sa mai calc pe acolo, spre incantarea fratelui meu care scapa de o lipitoare ca mine. Dar imi placeau mult desenele lui Razvan, pentru varsta lui erau nemaipomenit de bine lucrate, si nu puteam sa ma tin de cuvant - mereu reveneam. Pe Razvan nu l-am mai vazut de vreo cateva luni cand a venit pe la noi cu noua Skoda Octavia. E o masina de vis, imi vine sa plang de bine ce se conduce:P
Si nu numai cu abtibildurile am probleme ci si cu crenvrustii. Pana acum doua saptamani cand mi-am luat Cardinalii (fie vorba intre noi nu sunt buni si miros urat) am trait cu impresia ca se zice cremvusti. Dar cum spunea un coleg de forum :"sa fim seriosi: cate ocazii de a scrie cuvantul crenvrust se ivesc intr-o viata de om non-scriitor?!"
ca in filmele cu prosti :)
Ma simt naspa cand mi se demonstreaza cat de inculta sunt:P. Cum spuneam acum cateva zile, mereu am impresia ca fac si eu ceva bine si niciodata nu e asa. Acum cu "glasorul", alta data cu "inumaratul", apoi cu "vroiam"-ul si "pastarile"si lista poate continua. Ciudat e cum sa face ca timp de aproape 24 de ani nu mi-am dat seama cum se spune corect si am fost convinsa ca e bine ca mine. Of, lipsa asta de comunicare si creierasul minuscul. Dar ce sa fac, recuperez. Deja folosesc mereu voiam, trebuie la toate persoanele, numaratul si pastaia si pe viitor clasorul.:D
Abonați-vă la:
Postări (Atom)