Acum cateva zile mi-am terminat cartea de citit si "obligat fortat" am zis sa iau o mica pauza. Si stii, e chiar nasol sa stai degeaba in asteptarea autobuzului sau a statiei urmatoare si sa-ti alunece ochii nerabdatori de la chelia unui pensionar la geanta unei domnisoare. E si normal ca, in momente din astea, sa incepi sa te gandesti, asemeni mie, la nemurirea sufletelor si la reincarnare. Si daca totusi dincolo de ce ne putem imagina, incorsetati in idei preconcepute dar asa zis realiste, ar exista totusi un suflet nemuritor? Un suflet fara memorie care sa treaca la infinit dintr-o fiinta in alta, sa fie mereu acelasi si totusi diferit, adaptat la o noua lume. Iti dai seama cum ar fi ca sufletul meu sa fie transferat aleatoriu exact in corpul unui viitor luptator de sumo, al unui hamal indian sau al unei viitoare stele de cinema?..sau, de ce nu, in cel al viitorului comandant al flotei interstelara sau al geniului care va reusi sa deformeze spatiul ca sa putem calatori in timp? Ups, si cum ar fi asta? Te pomenesti ca sufletul o sa cunoasca niste tulburari de identitate calatorind in timp si intalnindu-se cu sufletul dintr-o reincarnare precedenta. Mdeci, calatoria asta in timp a sufletului nu merge. Dar ce-ar fi ca sufletul sa se reincarneze in fiinte de pe alte planete, adica in extraterestii? Sau poate intr-o lume paralela? Dar nu ma gandesc la una gen rai, iad ci una pur si simplu altfel, in care sa existe parametri complet diferiti de cei din universul nostru. Sa zicem un alt spatiu creativ al lui D-zeu, daca iti place mai mult asa, pe care noi nu avem nici macar capacitatea de a ni-l imagina.
Daca n-as fi asa comoda si lipsita de curiozitate poate as rasfoi vreo carte sau cateva pagini de net despre reincarnare. Dar la ce bun? Eu doar sunt Toma Necredinciosul, pana nu vad nu cred.
