Grivei

Grivei, saracul, prin ce cartiere o fi ratacind el la ora asta din noapte. Pe la sase asa era la Timpuri Noi si singurul lucru pe care l-a facut cand compatriotii sai, cu inimi haine, au inceput sa-l maraie de pe margine a fost sa se ascunda dupa picioarele mele. Era piele si os si ochii-i cerseau un stapan cu inima buna care sa-i dea un culcus acolo cat de mic si un colt de paine. Cu speranta in suflet m-a condus pana la trecerea de pietoni, oprindu-se si  uitandu-se mereu in spate sa vada daca vin. Si-a incercat si el norocul dar la trecere l-am fentat - desi toti au trecut eu am ramas in urma iar el s-a agatat disperat de picioarele altui trecator si mai apoi de fusta unei tipe elegante si s-a tot dus...Ce viata de caine!

despre nasuri

Din punct de vedere estetic nasul este cel mai important. Cei cu nasul mare ca mine, borcanat , ascutit sau carn vor zice mereu ca un nas mic si delicat le-ar fi sta numai bine. Dar adevarul meu e ca nasul asta al nostru ne face sa parem altfel decat banali si ne individualizeaza pe fiecare in parte. Uneori, in uratenia lui, nasul asta poate fi chiar shic daca stii la ce zambet sa-l potrivesti si ce atitudine sa odopti...La asta m-am gandit in timp ce revedeam franturi din ultimul concert al Laurei. Mi-ar fi mai placut oare de ea la fel de mult daca ar fi avut un nas Alizee? Nu, nu cred, n-ar fi mai avut acelasi farmec.