Fiecare parc parca are sufletul lui. Parcul Ozon e un batran aflat la a doua tinerete iar pentru el fiecare om e binevenit...Ii plac mult copiii veseli care tipa si alearga de colo colo fara incetare, ii plac tinerii casatoriti care-si insira carucioarele colorate pe alei, ii plac batranele iesite la pui de vorba si-i plac cartile si bicicletele.Si sunt sigura ca il iubeste mai ales pe bunicul cu lupa. Mai deunazi statea singurel pe o banca cu sosete lungi trase in picioare si bascuta pe cap...Si ce crezi ca facea cu lupa? Analiza paginile ingalbeniste ale Contesei de Charny. Iar eu doar treceam si ca de fiecare data imi spuneam ca paradisul asa trebuie sa fie...un loc in care fiecare sa-si gaseasca pacea interioara si sa uite de timp pentru totdeauna....un loc in care soarele sa rasara si sa apuna mai incet...
