vineri, septembrie 08, 2006

interviu

Ma sunara astia de la banca sa ma duc luni la interviu si sa am la mine un cv in engleza cu poza. Si cum nimeni nu s-a oferit sa-mi traduca si mie cv-ul din romana in engleza m-am apucat dis de dimineta de tradus cu ajutorul dictionarului. Dar ce sa faca saracul dictionar daca Simona nu stie cand poate sa puna "ing" la verb. Simona a folosit ing peste tot desi simte ca unele cuvinte cam scartaie: centralizing, editing, collecting, providing, requesting, redirecting iar de altele se tot mira ca nu sunt in dictionar: subagent (subagent) , lacation ( locatie)...Mda, asta este acum, am facut si eu ce am putut - adica mai multe decat credeam ca sunt in stare - .
Totusi mare ingenuitate din partea sa-mi incerc norocul la banca cand eu de fapt sunt o visatoare atrasa mai mult de imagini, natura, liniste, italiana, spaniola decat de cifre, agitatie, lume multa si englez-ih . Uffa si n-am nici cu ce sa ma imbrac ca sa fiu la inaltimea institutiei...Eeeee, dar cine isi face iluzii :)) ...Cica primul interviu un test grila de logica - in engleza bineinteles - primul si ultimul pentru mine. :))...vai ce glumeata mai sunt!

4 comentarii:

_adrian_ spunea...

Pai si de ce n-ai incercat sa-ti cauti un job care sa se potriveasca cu ceea ce-ti place tie sa faci ?
Cu putin noroc vei face bani si din ceva ce-ti place.
Mai nasol cu limba engleza totusi, care a devenint ceva indispensabil.

ilisim spunea...

Pentru ca nu prea exista ceva ce-mi place mie pe multi bani :P. Asa job cu timp liber si bani cat de cat am si aici.De fapt jobul meu e jobul perfect numai ca n-am sanse sa fac masterat, nici credite de casa sau masina si nici sa slabesc nu pot (desi nu sunt grasa) :P...La banca daca intri ai mai multe sanse sa avansezi si sa faci bani iar mediul de lucru este altul...dar oricum :P n-or sa ma aleaga pe mine si o sa fac in continuare ce-mi place...italiana, blog, net :D.

_adrian_ spunea...

Lucrul intr-o banca e genul de vis al angajatului din corporatie. Mie mi s-a parut un vis intretinut mai mult de corporatii decat de realizarile adevarate ale angajatilor. In final constati ca nu mai exista "seara acasa", ca deadline-urile sunt din ce in ce mai exagerate. Avansezi o perioada cu salariul, stagnezi, apoi e randul pretentiilor sefului sa avanseze, te deprimi. Incepi sa lucrezi si in weekend ca sa poti face fata.
:p

Apuca-te de dat meditatii la italiana :D

ilisim spunea...

:)am avut eu niste tentative de meditatii la italiana acum vreo 3 ani si n-a mers, stiu italiana pentru mine nu ca sa-i invat pe altii.

Chestia cu banca asa e...Am fost azi la un interviu si mi-a pierit tot cheful. Abia astept sa-mi trimita mail sa-mi spuna ca n-am fost acceptata :D!