Aroma, culoare si savoare

Sambata seara rataceam amandoi pe aleile Cismigiului pustiit de pasi si glasuri dar acoperit de stoluri negre de cocori in cautarea unui loc pentru innoptat...Dar nici urma de ramurele goale, toate locurile de cazare se dadusera pe principiul "primul venit primul servit", si acum cei ramasi pe afara se roteau in gol iar noi priveam fascinati dansul lor.

Primavara ma incanta floricelele albe si gingase dar parca toamna imi plac si mai mult culorile calde ale copacilor ireal de frumos imbracati, insirati pe alei ninse de frunze ruginii, mangaiati de razele blande ale unui soare adormit. O frumusete miraculoasa care in poze sau filme nu poate fi redata oricat de performanta ar fi camera si oricat de priceput ar fi artistul.A vedea cu ochii tai si a ramane mut de admiratie... la asta se rezuma totul
Sigur, unele poze vor fi in felul lor miraculoase dar vor surprinde mereu o natura statica, fara viata, care doar te va face sa-ti doresti sa fii acolo, sa patrunzi realitatea de vis care ti se infatiseaza, sa o respiri cu toata fiinta ta...si totusi sa nu o poti face. Si chiar asta mi s-a intamplat ieri la expozitia de fotografie turistica din cadrul ITF.

...Si toamana nu ma incanta doar prin culoare ci si prin gust: gustul merelor mari si rosii si al celor galbene pistruiate, gustul dulce al strugurilor cu boaba galbuie-gogonata si al perelor zemoase.

Da, toamna asta e de o harnicie fara pereche : impeteste in fiecare sfarsit an cu manutele ei pricepute plapumioare nesfarsite, presara pulbere magica si da savoare fructelor, invaluie totul in perdeaua de aroma si culoare si te lasa sa dormi fermecat.