Azi am de povestit un vis desi stiu ca imi va fi greu sa-mi reamintesc toate detaliile si sa creez prin cuvinte atmosfera de azi noapte. Se facea ca eram in Bucuresti si voiam sa sa merg la un restaurant pe care il gasisem pe net si sunasem sa fac rezervare. Parca mai eram cu Marius, cu Alina si stiu ca era si frate-miu pe acolo si ne chinuiam sa gasim restaurantul ala care ni se paruse noua asa deosebit. Si se facea ca noi cautam restaurantul in biblioteca din sufragerie de la Buzau dar nu prin fata ci prin spate. Se pare ca descoperisim ca, daca mutam biblioteca, in spatele ei aparea alta biblioteca si daca deschideai un sertar gaseai diverse lucruri... Iar cand am deschis doua usite ni s-a deschis in fata restaurantul cu mese goale si un chelner solitar cu servet pe mana ne-a iesit in prag. Restaurantul nu era asa cum imi imginasem ci pustiu, cu mesele vechi si neprietenoase, cu pereti si pardoseala facute din lemn necioplit dar am hotarat totusi sa luam masa acolo si am comandat doua feluri de mancare si o inghetata. Si tare nemultumita am mai fost cand am vazut ca chelnerul mi-a adus toate felurile odata pentru ca stiam ca inghetata se va topi si nu voi apuca sa o mananc....
Firul visului se intrerupe si ma trezesc singura pe inserat in statie la Teatrul National si-i vad pe Marius si Alina apropiindu-se de mine. Foarte contrariata incep sa-i cert ca de ce au plecat de la restaurant, ca trebuiau sa stea acolo pana ma intorceam eu cu politia sa-i arestez pe cheleneri ca m-au pacalit, ca pe net restaurantul era prezentat frumos si ca mi-au adus toata mancarea odata ca sa nu pot manca inghetata pe care le-am platit-o, si ca acum daca au plecat de acolo nu pot sa mai dovedesc nimic si nu pot sa-mi primesc banii inapoi....
In fine, iar am plecat in cautarea restaurantului dupa biblioteca din sufragerie si parca cartile erau altfel, aveau coperti aurite, si Alina mi-a spus ca ea le-a comandat si abia acum i le-au adus ...Din nefericire nu reuseam sa mai gasesc usitele care duceau la restaurant si tot cautand am vazut ca ultimul corp al bibliotecii din spate putea fi rotit si daca il roteai aparea in spatele lui (adica intre el si corpul din fata) un cuier imens si plin de cercei de aur lucrati in diverse moduri cu diverse modele. Cand i-am vazut mi-am dat seama ca stiam ca sunt acolo, ca erau toti ai mei si ca eram bogata...si totusi nu-mi explicam cum putusem sa uit de ei, de ce nu-i purtasem niciodata sau de ce nu-i vandusem sa-mi iau alte lucruri de care aveam mai multa nevoie....In fine, am rotit biblioteca la loc si am plecat si dupa putin timp mi-am dat seama ca multa lume aflase ca aveam cerceii acolo si luase cu asalt biblioteca si fiecare isi lua cate un cercel si fugea si atunci am intrat in panica. Am inceput sa alerg dupa ei sa-mi dea cerceii inapoi si la un moment dat am vazut ca unii urcasera cu cerceii in tramvai si tramvaiul se pusese in miscare si m-am repezit la geamul vatmanului si am inceput sa bat in el si sa strig, sa-i povestesc cu disperare ce mi se intamplase, sa opreasca!....desi stiam ca ma aude slab si ca nu intelege mai nimic . Intr-un final a deschis usa din fata, am urcat si am inceput sa le zic tuturor sa-mi dea cerceii inapoi ca daca nu ma pun sa-i controlez chiar eu . Langa mine, pe un scaun statea o femeie cum se cade pe care nu o banuiam sa aiba vreun cercel si totusi am vazut-o ca miscata pana la lacrimi scoate un cercel de aur din haina si mi-l da urmata de alti cativa ....END.
Ce concluzii as putea sa trag? Ca visez cam ciudata si ca sunt obsedata de cercei, inghetata, restaurante, carti si tramvaie :D. How niiiice!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu