jucarii inviate

Sambata am fost in Carrefour ca mi se pusese pata sa-mi iau Cordon bleu-ul cu care ma terorizeaza televizorul in fiecare dimineata. O aglomeratie de nedescris in care te sufocai, carucioare care te atacau nervoase din toate partile si iti taiau orice cale de evadare, blocaje de culoar si cozi interminabile la toate casele.De data asta abilitatea mea de a ma strecura nu mi-a mai folosit la nimic pentru ca pur si simplu n-aveam pe unde sa ma bag si asteptatam rabdatoare sa mai avansez un pas. Doar la raionul de jucarii, unde m-am oprit ca de obicei cu gura cascata, ca un copil ce sunt, se putea respira. Numai o privire a fost de ajuns pentru a reinvia amintiri ingropate de mult: patratele, dreptunghiurile din lemn si acoperisul rosu pe care nu mai stiu la ce le foloseam (in nici un caz la construit casute) , puzzle-urile cubice cu animale...(parca si acum vad coada cocosului sau capul porcusorului), tablita alba cu gaurele in care infigeam pioneze colorate din plastic...Le uitasem cu desavarsire... parca in alta viata au fost ale mele...

Si ma vaitam ca n-am avut jucarii amintindu-mi jocul de fotbal al lui Razvan, castelul cu soldatei al vecinului de la patru, papusica pistruiata cu par roz care mirosea a guma sau lego-urile lui Serban si Razvan...In fapt am avut destule doar ca le-am uitat...Imi aduceam aminte doar iepurele alb de la mosu`, catelul bej cu urechile lasate, cisterna galbena si masina de politie a lu` frate-miu, cei cativa soldatei si bizoni pe care nu mai stiu cine ni i-a dat, mama ratusca si ai ei pui, pisica galbenea cu mingea de plastic, cateii siamezi care balanganeau din cap si...si atat. Simt totusi ca mai erau si altele...vreun soricel cu cheita?!...nu, si totusi ceva cu cheita am avut sigur....Aaaaaa si scufita rosie de plastic, era culmea sa nu o am ca doar toti copii o aveau pe vremea aia.

Toate jucariile astea au disparut. Ce s-a intamplat cu ele, de ce le-am parasit nu mai stiu...Poate din cauza desenele animate de pe italiani, a lui Lacatus si a lui Brad Pitt :)

...Si uit de ce regret eu ca n-am locuit intr-o casa cu mansarda si scara intunecata care sa ma duca acolo sus, la cufarul plin de jucarii, pe care in astfel de conditii cu siguranta le-as fi pastrat.