Vedanta

Vedanta este un sistem filosofic indian potrivit caruia Brahman (D-zeu) si Atman (Sufletul) nu sunt decat unul. Acest sistem a fost puternic sustinut de cel mai mare filosof al Indiei, Shankara, care a murit la varsta de 32 de ani.

Shankara respingea total ateismul si agnosticismul lui Buddha si punea la indoiala puterea si claritatea ratiunii. Considera ca ratiunea dovedeste tot ceea ce vrem, furnizeaza argumente pentru teze opuse si duce la un scepticism ce reneaga toate valorile existentei. Prin urmare el crede ca nu de logica avem devoie ci de:

*patrunderea care sa ne permita sa sesizam esentialul in non-pertinent, eternul in temporar si intregul in parte;

* capacitatea de a observa si de a gandi dincolo de prejudecati;

* stapanire de sine, rabdare, calm si detasare de interese materiale;

* dorinta de scufundare in fericirea cunoasterii totale si a unitatii infinite.

El porneste de la faptul ca lumea exista si este Maya - nu o iluzie ci o aparenta creata in parte de gandirea noastra. Incapacitatea noastra de a vedea lucrurile altfel decat prin filmul spatiului si timpului sau de a gandi altfel decat in functie de cauzalitate si schimbare este Avidya- ignoranta noastra nativa.

Maya si Avidya ne fac sa vedem lucrurile multiple si schimbatoare, in realitate exista doar o fiinta unica (singura realitate universala) , schimbarea nu este altceva decat o fluctuatie de suprafata a formei.

Eurile vizibile perceptiei si gandirii noastre sunt la fel de ireale ca si fantasmagoria spatiului si timpului. Diferentele individuale si personalitatile distincte sunt legate de corp si de materie si apartin de lumea caleidoscopica a schimbarii si aceste euri dispar o data cu conditiile materiale din care ele sunt doar o parte.

Viata dincolo de spatiu, timp, cauzalitate si schimbare este insusi Atman pe care il avem in comun cu toate eurile si lucrurile si care indivizibil si omniprezent se confunda cu Brahman.

Brahamn este neutru, deasupra personalitatii si genului, dincolo de bine, rau si morala, de diferente si atribute, de dorinte si scopuri. El este cauza si efect, esenta eterna si secreta a universului. Scopul filosofiei lui Shankara este de a descoperi acest secret si a se scufunda in el.

sursa: Will Durant, "Mostenirea noastra orientala"