roze amintiri

In scurtul meu drum de intoarcere acasa de la statie de autobuz ma trezesc in fiecare zi surprinsa de cate ceva: ori liliacul inflorit, ori peluza de iarba si panselute, ori sacosa agatata intr-un copac...Azi a fost randul trandafirului salbatic plin de flori roze ...mi-a tremurat inima cand l-am vazut atat de frumos si mi-am adus aminte pentru o clipa de escapada din copilarie, cand am plecat ceata lui pitigoi la gradina de trandafiri. Nu mai stiu daca Giudica sau alcineva, a venit la noi in spatele blocului, sa ne propuna sa mergeam la trandafirii de langa serele de la marginea orasului, ca stie ea doar un loc pe unde ne putem strecura pe sub gard. Zis si facut! Si chiar asa era ...gardul ala nesfarsit era plin de trandafiri salbatici...niciodata de atunci n-am mai vazut asa frumusete si, desi eram copil, nu m-am indurat sa rup decat o singura floricica si cu atat mai greu mi-a fost sa ma intorc acasa. Acum nu mai sunt nici trandafiri, nici gard ci doar garaje, supermarcheturi si malluri ca doar trebuie sa facem profit. La ce ar fi fost bune niste tufe de trandafiri catarate pe garduri? Acum avem malluri. Ce sa facem si noi, nu tre sa mergem si noi la shopping? Nu trebuie sa mancam si noi la mall? Nu trebuie si noi sa ne umplem carucioarele cu lucruri de care de fapt nu avem nevoie?