Din multumirea de sine se naste trambitarea de sine "Tu ai facut asa si asa" si pe urma lauda de sine si pe urma placerea de sine. Si din placerea de sine se naste simtirea de sine "Eu! Ce? Nu te atinge, ca ma sparg! Te atingi de mine?". Din simtirea de sine se naste ingamfarea de sine. Din ingamfarea de sine vine cinstea de sine "Mi se cade, ca eu sunt cineva!". Din cinstea de sine se naste increderea in sine, apoi rezemarea pe sine, apoi bizuirea pe sine si apoi vine nesimtirea si impietrirea inimii care este moartea sufletului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu