link
vineri, octombrie 22, 2010
Un zbor spre nemurire
Si iarasi a trecut o saptamana. Timpul zboara iar eu vreau sa fiu nemuritoare. Nu ma conving deloc romanele cu nemuritori si povestile cu vampiri in care saracii isi plang soarta si invidiaza fiintele efemere, ba se mai si indragostesc de ele si apoi le duc dorul o eternitate. Eu cred ca m-as adapta, n-as avea probleme din astea, mai ales daca nici n-as imbatrani. Bine, poate as prefera totusi sa fim cu totii nemuritori si sa se cenzureze doar nasterile pe merit si in acelasi timp sa putem coloniza mai multe planete cu nemuritori.
Oricum e tare, noi chiar si asa, nemuritori, avem impresia, mai ales cand suntem tineri, ca n-o sa murim niciodata, motiv pentru care incepem sa invatam sa ne facem un viitor, incepem sa muncim din rasputeri pana imbatranim sa ne cumparam case si masini si lucruri de valoare care dupa cativa ani de pensie (cine are noroc) n-or sa ne mai foloseasca la nimic. O sa le lasam semenilor mostenire, si ce-am realizat? Nimic! Dar bineinteles asta nu-i un motiv sa ne sinucidem, din contra, daca tot pana la urma o sa murim de ce sa nu vrem sa traim ceva mai mult ca si cum am fi nemuritori? Macar pentru descoperirile astea miraculoase care se fac si care-mi dau impresia ca absolut orice este posibil ... daca putem sa comunicam atat de usor prin internet, telefon, filme si fotografii, sa conducem si sa zburam cu viteze uluitoare, sa ne operam cu laser si sa vedem pe viu ce este inauntrul nostru... chiar si prin simplul fapt ca respiram si gandim suntem un miracol...de ce n-ar putea fi posibil orice si insasi nemurirea?
Poate trebuia sa ma nasc mai tarziu cand deja nemurirea si tineretea fara batranete ar fi fost descoperita, acolo era locul meu. Dar, cum speranta moare ultima, pot inca sa visez...
duminică, octombrie 17, 2010
program de saptamana incheiata
Asta a fost un weekend in care n-am facut nimic ... in afara de chec si pestele la gratar. Vineri s-a bulit calculatorul si am fost tare necajita si n-am avut chef de nimic. Nici in oras n-am iesit ca am cheltuit prea mult luna asta si n-am vrut sa am motive sa-mi mai golesc iarasi buzunarul. Sigur, as fi putut sa ies la o plimbare dar mi-e frica de vreme...astept o zi toamna insorita.
Saptamana trecuta am fost cu invitatie la Tudor Gheorghe si nu pot sa zic ca nu mi-a placut iar joi am vazut "Camino" la Studio, un film lacrimogen inspirat dintr-o poveste reala dar care prin retusurile lui Javier Fesser penduleaza intre sacru si profan.
miercuri, octombrie 13, 2010
Vreau sa fiu comunista!
Azi ma ucide ideea ca anii mei cei mai frumosi imi scapa printre degete pentru ca 11 ore din 24 le pierd numai din cauza serviciului astuia spalator de creiere, atrofiator de muschi si articulatii, distrugator de imaginatie. Azi e ziua in care il iubesc pe Ceausescu. In comunismul lui oamenii iesau la 15-16 de la serviciu, aveau timp pentru ei, erau mai calmi si traiau cu adevarat. Acum e haos in viata noastra de asa zis capitalisti. Muncim prea mult, astia care avem joburi, pentru bani prea putini ... sau mai bine zis toti banii din lume n-or sa ne mai dea niciodata timpul inapoi. Nu, timpul nu inseamna bani, timpul inseamna viata daca e al tau si-l folosesti numai si numai pentru ce iti place cu adevarat. Degeaba zici ca muncesti sa supravietuiesti si sa traiesti decent pentru ca o astfel de viata e doar o coma perpetua, e drumul cel mai scurt catre cutia de lemn de sub pamant.
joi, octombrie 07, 2010
ploua cu filme
Azi am primit cadou multe CD si DVD si toate numai cu filme . Stii ce inseamna multe? Asa vreo trei sacose mari de Cora pe care nu poti sa le ridici de jos. Eu care niciodata n-am fost pasionata sa strang filme de pe net acum mi-a plouat in cap cu ele gata downloadate si scrise. Cand o sa le vad si daca o sa le vad n-am idee ... Interesant e cum poate un cinefil sa renunte la toata arhiva lui de filme sau un cititor impatimit sa renunte la toate cartile din biblioteca!?
luni, octombrie 04, 2010
jucarioare pentru Ilisim
La Kinder n-am avut niciodata noroc, mi-au picat mereu numai jucarioare urate si nimic din ce as fi vrut. Am sperat ca reintoarcerea batranului Kinder Surprise o sa-mi aduca mai mult noroc si am inceput bine cu un titirez multicolor care se invarte muuuult...dar apoi mi-a picat o girafa urata care nu face nimic si pe care m-am hotarat s-o arunc. Acum ma intreb daca mai are rost sa mai incerc o data sau de mai multe ori...Si nu e doar asta, mereu am impresia ca fara sa vreau se strang in jurul meu o multime de prostioare de care chiar nu am nevoie dar la care nu ma indur sa renunt pentru ca-s ale mele. Sunt ca o batranica care oricat de ruginite ar fi oalele sau oricat de demodata ar fi mobila nu vrea in ruptul capului sa le arunce.
duminică, octombrie 03, 2010
pauza de masina
Dupa o luna de mers cu masina la serviciu a inceput sa-mi fie dor de autobuz, de aglomeratie si de asteptat in statii. Asa ca weekndul cu tot frigul asta am lasat acasa buburuza si am plecat prin oras cu ratb-ul si tare mi-a mai placut. M-am simtit atat de libera, fara nici o grija ca n-am parcat masina unde trebuie sau ca am incomodat pe cineva in trafic.
Si de data asta, stiind ca n-are rost sa fac cumparaturi grele pentru ca apoi sa trag de ele, m-am orientat doar spre haine si incaltari. Si da, am reusit sa-mi cumpar ceva pentru mine fara sa mai zic ca e prea scump. Asa ca garderoba mea a facut cunostinta cu o noua rochita - sarafan si un pluover sclipitor (ambele de productie romaneasca ) plus o pereche de pantofiori 5th Avenue.
luni, septembrie 27, 2010
la cules
In mini-vacanta de toamna am fost la cules de prune. Sincer vorbind n-a fost deloc vacanta ci munca intensa timp de 4 zile fara intrerupere care s-a lasat cu dureri de spate, vanatai, ciupituri si zgarieturi. Se vede ca nu prea mi-a placut cartea de am ajuns sa fac munca de jos :P. Tare bine platiti mai suntem noi pentru munca lejera pe care o depunem zi de zi la birou in fata calculatorului!
In fine, a fost greu si nerentabil dar macar am stat la aer curat, in miros de fan si zumzet de albine si m-am imprietenit cu paianjeni de camp si greieri de toate marimile care cantau si saltau de pe o pruna pe alta. Si m-am ales si cu o dulceata de prune delicioasa asa cum visez eu de ani de zile. Cea mai buna dulceata din lume! O intrece chiar si pe cea de capsune. Iam-Iam!
luni, septembrie 06, 2010
bucuria de a fi
Nu stiu cum se face, dar, desi am stat toata vara aici, ieri si azi mi s-a parut mai frumos ca oricand. Ieri am dat o fuga cu ratb-ul pana in Obor sa-mi iau cele necesare pentru dus (care apropo a fost super simplu de reparat) si era asa o caldura si o imbulzeala incat am facut tot posibilul sa-mi rezolv trebuirile in cel mai scurt timp si m-am felicitat ca nu am luat masina. Si, cand am intrat pe strada mea, ca prin minune agitatia si zumzetul citadin s-au sfarsit, iar cand am deschis portita as fi zis ca nu-s in Bucuresti, nu-nu, ci undeva intr-un satuc mic si linistit cu alei adormite sub umbra copacilor in tihna amiezei. Si mi-am zis: "Uite ce viata frumoasa am!" si poate traiesc acum cele mai frumoase clipe din viata mea iar eu nu stiu asta...
Chiar si asta seara cand am iesit in curte sa-mi spal masina (era si cazul cu atatia porumbei cocotati pe sus care cred ca masina mea e wc-ul lor privat) era asa o atmosfera paradisiaca, cu greierii cantareti ascunsi printre flori de toamna, cu vecina de vis-a-vis schimband pareri cu prietena ei la masuta de afara, cu cei cativa trecatori rataciti pe strada mea ... Azi nu-mi pot dori mai mult!
sâmbătă, septembrie 04, 2010
Ilisim instalator
Maine cum necum trebuie sa devin instalator. Nu m-am confruntat niciodata pana acum cu situatia de a-mi repara singura dusul. Azi am luat masuri si mi-am cautat ustensile iar maine trebuie sa merg sa-mi cumpar ce-mi trebuie din Obor. Oare o sa ma descurc? Vom vedea. Daca nu, cu regret, o sa trebuiasca sa apelez la cineva. Doar stii cat imi displace sa trebuiasca sa cer ajutor altora!
vineri, septembrie 03, 2010
lene mare
Mi-e asa o lene ca nici la pozele din vacanta nu m-am uitat bine si doar au trecut doua saptamani...si tot de atunci n-am mai apucat sa citesc nici un rand din cartea pe care o parcurgeam cu atata zel in livada de pruni de la tara. Abia cate un film ce mai reusesc sa vad, dar asa cu intreruperi, iar exercitii la engleza si franceza fac din an in paste.
Azi a venit catalogul de la Ikea, l-am resfoit si am concluzionat, ca de obicei, ca nimic nu e pe placul meu, la fel ca toate incaltarile si hainele din Unirea.
sâmbătă, august 28, 2010
Sunt soferita de Bucuresti ...soferita de soferita
Azi aproape ca am facut turul Bucurestiului cu buburuza. Dar noroc ca am avut un copilot de nadejde :) specialist mai ales in parcari cu spatele si laterale. Fara el nu m-as fi bagat sa fac atata drum si nici n-as fi reusit sa urc pe bordura sau sa bag masina in curte cu spatele si aproape lipita de perete.
Eh, da, a venit si timpul sa o iau si pe ea la serviciu, s-au dus vremurile de trandavit in parcarea din Buzau.
vineri, august 27, 2010
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)