necioplita

Inca ma mai chinui la cartea inceputa acum un an despre cultura orientala. Acum am ajuns la Confucius care ma cam plictiseste cu umilinta, sinceritate si mai ales cu politetea lui. :D.

La capitolul politete n-am stat niciodata prea bine, aproape ca mi se pare jenant sa spun mereu te rog frumos sau multumesc . De fapt, de cele mai multe ori prefer sa nu cer nimic iar cand e vorba de bani cu atat mai putin. Si nu o fac de frica sa nu-mi ceara altii la randul lor - pentru ca oricum imi cer ca ma stiu de fata buna - ci pentru ca pur si simplu nu-mi place ideea de a avea ceva ce nu e al meu, ceva ce nu e obtinut din munca mea.

De fapt nu-s mereu fata buna!Cand vad impertinenta unora nici macar nu ma sinchisesc sa gasesc scuze pentru refuz. Uneori ma fac ca n-aud sau raspund sec NU si doar atunci cand chiar n-am spun ca imi pare rau ca n-am, nu ca nu pot sa dau :)).Vai, cata rautate si zgarcenie!

Nici cand vine vorba de salut sau de modul de adresare nu sunt mai politicoasa. Cand ajung acasa nu salut niciodata chiar daca am lipsit mult timp. Singurele silabe pe care le scot sunt BAU insotite de un zambet! Cand trebuie sa plec la fel, zic doar pa daca e ...dar de obicei vad cum fac si dispar fara sa spun nimic. Ce atatea politeturi?! La servici, totusi, salut cand intru, asta e, n-am ce face, dar mi se pare tare urat momentul asta din zi :(.

De ligusit pe langa sefi, colegi, prieteni , de facut cadouri, de pupat cu fetele, de "sarutat maini" nici nu se discuta. Vreau sa par cat mai insensibila, brutala, nepoliticoasa...si cu toate astea nu-mi iese pasenta, tot "aia mica" raman si tot fata de bunsimt ma considera cunoscutii.

In concluzie pentru mine cuvintele frumoasa nu au valoarea privirilor binevoitoare...Naspa concluzie...ceva mai bun nu gaseam?...A, da, Confucius are dreptate, politetea e trasatura oamenior intelepti.

of:((

Abia azi, cand mi-am recuperat pozele de la zoo, am aflat ca Gaya a murit inca din octombrie. Of si ce frumusica si jucausa mai era cand am vazut-o ultima data in mai :((Gaya!!!!!! :((

la cersit

Cum o fi oare sa duci o viata de cersetor, ratacind mereu pe strazi si prin tramvaie si repetand la nesfarsit aceeasi fraza? Cum o fi oare sa fii bun de munca si totusi sa preferi sa-ti pierzi vremea lamentandu-te pentru doi banuti amarati? Sa fie mai usor sa cersesti decat sa faci o munca cinstita, oricare ar fi ea, si sa fii platit ?...

Inchid ochii si sunt copil tigan si stau intr-o cocioaba cu ferestre din punga de plastic gasita de tata aici, in goapa cu gunoi. Tata bea mereu si uneori mananc bataie chiar daca in fiecare seara ii dau banutii castigati din cersit. Acum mi-e frig si imi inghiata mainile asteptand in statie sa vina urmatorul tramvai. Uneori o iau si pe sora mai mica dupa mine si ea se preface ca plange iar eu ma prefac ca o impac...

La inceput cand eram mic si tata se duce la cersit si se tara pe jos chiar daca nu avea nimic la picioare. Acum ne reproseaza mereu ca el a cersit destul pentru noi iar acum a venit si randul nostru

...Aici in groapa sunt multe familii care cersesc si fiecare are cate un sector si cate o metoda a lui. Unii spun rugaciuni, altii canta, se vaita de foame, altii se dau ologi si orbi, altii se vaita ca-s batrani si n-au pensie, altii au copii bolnavi...Eu spun rugaciuni si atat. Mama imi spune mereu ca am talent la recitat, ca seman cu ea - am glas clar si patrunzator.

:P E doar o inchipuire dar tare as vrea sa vad un reportaj facut intr-o comunitate de cersetori. Cum e viata lor de fapt, cum vad ei lucrurile, ce motivatii au? Ba nu, nu vreau reportaj...as vrea sa fiu un Big Brother sa-i surprind fara ca ei sa-si dea seama, sa intru in atmosfera si abia apoi sa ma gandesc daca as putea sau n-as putea si eu sa cersesc..."sa-ti dea D-zeu sanatate!"

Drew Gardner

link

Putea sa iasa mai bine dar iarasi m-am grabit si l-am mazgalit.

nedreptate

Siropel, iti marturisesc ca am uitat complet de tine, am uitat ca existi...ca - de fapt - ai nevoie de mine sa existi. Dar ce vrei, am avut lucruri importante de facut...lucruri pe care insa n-am de gand sa ti le dezvalui pana nu vor avea o finalitate certa.

In zilele din urma am vazut ceva filme Carlitos way, Exodus, Moartea domnului Lazarescu si ca de obicei am evitat sa vad filme bune alb-negru . Desi nejustificat filmele alb-negru imi sunt antipatice, mi se par urate si plictisitoare si clar - n-am rabdare sa le urmaresc daca nu sunt frumos colorate si daca nu-s facute dupa anii`90 - Casablanca si Chicago sunt singurele filme alb-negru pe care am avut rabdarea sa le vad si desi sunt bune nu m-au impresionat si n-am plans la ele - adica e de rau :). Filmul care nu ma face sa plang il categorisesc drept neinteresant:P. Cu alte cuvinte comediile nu prea-mi plac si daca ma intrebi ce comedie mi-a placut cel mai mult nu-mi vine in minte decat una singura - Ice Age I - care nu era film ci desene.

Si acum sa tragem concluzia...NU-MI PLACE SA TRAG CONCLUZII LA SFARSITUL POSTURILOR, DA?!

:Dhihi...am fost rea cu tine, hm? Si cu Irene la postul cu oglinzile...cel putin asa rezulta din raspunsul ei :(. Che sfortuna!

clasa I

De ce pe tastatura nu sunt aseazate literele in ordine alfabetica?

La inceput masina de scris avea literele asezate in ordine alfabetica si semana cu un pian. Dar prin 1860 cineva s-a gandit se le aseze pe trei randuri...Mai tarziu s-a observat insa ca exista litere care se intalnesc mai des in cuvinte decat altele si s-a hotarat se fie asezate spre exterior pentru a avea un acces mai facil la ele. Normal ca, o data cu aparitia calculatorul, si pe tastatura au ramas la fel ca la masina de scris moderna.

Cum poate avionul sa zboare?

Pai avionul zboara in primul rand datorita formei sale, mai precis a formei aripilor putin inclinate. Demonstratie: daca ne-am afla intr-o masina care merge cu viteza pe autostrada si am scoate mana pe geam perfect vertical ea va fi impinsa de curent in spate insa daca am scoate-o pe geam putin inclinata atunci curentul o va impinge in sus.

Cum poate calul sa-si impleteasca coada in timpul noptii?

Cu ajutorul unui animalut - un fel de nevastuica - care ,din lipsa de ocupatie, sta toata noaptea la fundul lui si-i impleteste coada.

Sean MacLeod

link

cum iti fac unii de lucru

Nu stiu altii cum sunt dar mie mi-e groaza sa am grija de copii, animale si plante. Tin minte ca data trecuta cand am ramas singura acasa i-a murit gazdei mele o planta frumoasa ca eu am uitat sa o und iar alte doua erau gata si ele sa treaca dincolo daca nu sosea babuta sa le salveze :)).

Acum iar am ramas singura cu Hart pentru cateva zile si ca si data trecuta sunt stresata ca trebuie sa-l scoate afara seara si dimineta si sa-l hranesc ( atunci, intr-o sapatamana am dat gata cu el un sac de boabe si inca ma mir cum de nu s-a imbolnvit :P). In plus ca sa nu-mi latre in cap non stop trebuie sa-l las sa stea si sa doarma la mine in camera...alt stres...Azi noapte delirama: mi se parea ca se urca in pat, ca -si punea botul langa fata mea, ca isi face treburile prin casa...dar din fericire a fost tare cuminte. Cu toate astea imi imaginez ca delirul o sa continue si in noptile urmatoare...iar in diminetile ce vor urma o sa fiu la fel de nervoasa ca o ma scol prea devreme...Ce oameni nebuni sa tina animalele in casa!:P

Iar sa cresti un copil trebuie sa fie de 3 ori mai stresant...Cum pot unii (majoritatea:D) sa traiasca asa, cu atatea griji pe cap ?!DoaMNE!

Petru Udrea

link

inundatia de secunde

Ciudat! In ultimele 14 ore minutele mi-au parut mai lungi, mult mai lungi.De obicei seara cand ajung acasa la 20:00 nu am timp sa fac mai nimic dar aseara am reusit sa-mi fac si mancarica, sa si spal cateva pulovarase, sa si vad juma` de film.Iar noaptea parea sa nu se mai termine. Dupa un vis lung m-am trezit pe la 4 si am inceput sa ma intreb daca nu cumva dormisem 24 de ore si era noaptea de a doua zi.Apoi convingandu-ma ca totul era ok m-am culcat la loc si am visat cum Orson sa rastea la mine desi eu ii vorbeam frumos...Dupa care iar m-am trezit, iar mi s-a parut noaptea lunga, si iar am adormit, si iar am visat ...Dar de data asta in vis ma trezeam si ma culcam la loc la nesfarsit... adica pana dimineata cand mi-a sunat telefonul. Si asta nu-i tot! Pregatirile pentru servici de azi dimineata au durat mai putin...eram gata cu 20 de minute inainte decat de obicei iar la servici am ajuns la timp. Incredibil ca nu am intarziat eu cele 5 minute de rigoare.

fluturasul de la trei

A fost o data un fluturas pe care il priveam in fiecare seara din statia de tramvai. Era lipit de geamul de la etajul trei...Pobabil acolo, in dormitorul pufos si plin de vise, un copil se juca candva cu masinutele si soldateii primit in dar.

Dar acum nu se mai joaca iar obloanele trase de cateva sapamani apasa greu pe trupul firav cu aripi de panza galbuie.Au plecat, s-au mutat in strainatate, poate, si au lasat flutuasul fara lumina iar acum... nu il mai pot vedea si nu mai pot zambi ca in trecut in asteptarea eterna a tramvaiului. In schimb pot privi pe furis zlatari cu copii in brate, cu manutele murdare stranse de gatul lor si cu capul de ingeras creol adormit pe umerii ... Le zaresc abia obrajorii imbujorati pe fata murdara negresit dupa o zi de joaca sub poala mamei. Iar mama desi matura cu rochia inflorata pe jos si sta cu parul ciufulit e frumosa si tinerica si-i zambeste frumos barbatului ...

ora de desen

*desene din weekend*

*desene mai vechi*

 

bijoux in dar

Psssst, Siropel, sa-ti spun un secret...Azi am primit cadou de la o colega ...stai sa numar... 6 perechi de cercei, 6 bratari si doua chestie de pus la gat!

Dimineata, cand am sosit la serviciu, am vazut pe birou la mine o mica pugulita de cadouri si nici nu m-am dezbracat bine de cojocel ca am si inceput sa scormonesc in ea fara sa ma intreb daca nu cumva cineva o pusese din greseala acolo. Iar cand am dat cu degetele de lantisoare m-am convins ca erau ale mele. Mihaela imi promisese de mult ca-mi aduce in dar niste cercei ca ea are prea multi si n-are timp sa-i poarte.

yup, yup, yup! :P Spune tu acum daca ai mai pomenit ca o persoana sa primeasca in dar atatia cercei intr-o singura zi.

ceramisc

by Susan Bostwick

by Fong Choo

"ancora" Dorna

Iar a aparut un poster dragut prin oras cu multi porumbei si "acqua purissima" Dorna. Incep sa ma intreb "che mondo sarebbe senza Dorna?" ca de multisor nu mai gust apa de la robinet.

Prima data de Dorna am auzit intr-un ziar pe vremea cand nu obisnuiam sa cumpar apa parandu-mi-se absurd sa dau bani pe ceva ce exista pe toate drumurile. Si ce ziar putea fi ala daca nu ProSportul - drogul meu din liceu - care cu fiecare picatura de articol despre Adrian Ilie imi alimenta dependenta.

Intr-o zi a aparut un articol care prezenta, pare mi se, plecarea lui Adi Ilie spre Valencia impreuna cu prietena dupa un joc la echipa nationala. Se spunea acolo ca inainte de decolare idolul meu si-a luat o Dorna din aeroport si ca o fanatica ce eram am cautat disperata prin tot Buzaul sa vad si eu ce gust are apa aia bauta de el :)). Numai ca spre dezamagirea mea n-am gasit pe nicaieri, insa intr-o zi frate-miu, caruia ii impartasisem dorintele, mi-a adus tocmai de la Bucuresti o sticluta de apa minerala pe care scria citet Dorna. In ciuda repulsiei mele pentru apa minerala care ma ciupeste de limba mi-am facut curaj si am gustat cu incredere. E adevarat ca m-am stambat un pic dar fiind apa cumparata de Adita nu puteam spune ca nu era buna.

Cam de aici vine preferinta mea pentru Dorna - apa plata, ca minerala oricat i-ar placea lui nu-mi intra in voie.

S. Hansen

link

iluzii

Mi-am updatat blogul cred (ca nu prea pare) si iar nu mai stiu sa scot bara aia de sus care-mi strica ratustele.
Dar o sa incerc sa ignor problema si o sa ma concentrez pe iluzii.

• Iluzia ca noul desen pe care abia l-am schitat o sa iasa bine pictat si nu mazgalit ca primul si o sa fie urmat de alte si alte desene.
• Iluzia ca la un moment dat o sa stapanesc suficient de bine photoshopul incat sa am si eu niste poze bune in "galeria mea"
• Iluzia ca as putea fi angajata la alta firma, ca as putea vedea din nou Italia si ca as putea sa-mi perfectionez italiana.
• ....Si iluzia ca poate iluziile nu vor fi desarte si ca viitorul va fi mai bun.
  
  

alegria

Mi-am luat pensula, tempera si bloc de desen mare si m-am apucat de lucru ca in scoala generala si se pare ca n-am progresat deloc intre timp, aceeasi copii care urca spre soare.

Kurt Stallaert

link