see more
joi, august 31, 2006
ce sa aleg?!
Jobul asta al meu n-o sa mai fie la fel de placut ca pana acum din moment de Beihan va pleca din firma si imi vor aduce un coleg nou si poate nesuferit iar accesul la mess o sa-mi fie restrictionat. Asa ca ce m-am gandit eu ieri: n-ar fi rau sa mai depun care un cv - doua pe ici pe colo. Desi eu sunt multumita cu salariul pe care il am toata lumea imi spune ca se poate si mai bine si ca nu strica sa-mi incerc norocul. Totusi ma gandesc ca poate nu se merita sa muncesc mai mult pentru bani mai multi si sa am mai putina libertate si mai mult stres. Aici unde sunt o duc binisor, am timp de siropel, de forum, de jocuri, de stat degeaba si nimeni nu imi supravegheaza pasii cu atentie iar daca fac greseli de reprosuri nu prea am parte ( ce bine!).Ce e drept ma cam plafonez si nu ivat mai nimic care sa-mi foloseasca in viitor. De fapt poate ca as invata daca m-as implica mai mult si as cere sa mi se dea de lucru renuntand la micile mele placeri numai ca salariul cu sigurnata nu ar creste la cum o stiu eu pe Daniela si cred ca nu s-ar merita.
Inca ma gandesc ce sa aleg servici lejer si prost platit sau stres, responsabilitate si multi bani?!
miercuri, august 30, 2006
rochita
Ieri m-am invartit de dimineata pana seara prin magazine la probat de rochii de seara si eram gata sa ma intorc acasa cu mana goala. Ori erau prea extravagante, ori prea impopotonate, ori prea scurte, ori materialul nu statea bine, ori culoarea nu-mi placea, ori erau prea scumpe, ori erau de strada si nu de seara. In cele din urma am gasit una acceptabila si am hotarat sa mi-o iau desi culoarea roz-lila nu este una din preferatele mele si mai ales cum sunt eu asa bronzata zici ca sunt tiganca in toata regula daca ma imbrac cu ea . As fi vrut si eu ceva albastru sau verde, dar n-a fost sa fie. Gasisem una la 60ron dar era de strada si nici nu-mi statea asa de bine croiala. Ma tenteaza sa mi-o iau si pe asta dar ma gandesc ca deja a venit toamna si mai bine mai pun ceva bani si-mi cumpar un costumas.
marți, august 29, 2006
la mare
Tare frumos a mai fost la mare. Imi pare rau ca nu te-am putut lua cu mine, ai fi trait alaturi de mine momente placute pe care cu siguranta acum, cand iti voi povesti impresii, le voi trece cu vederea. Poze nu am sa-ti arat ca mi s-a stricat camera foto chiar din prima zi dar voi incerca sa-ti redau prin cuvinte ce am vazut si ce mi-a placut.
Rasaritul apocaliptic l-am vazut din masina in drum spre Constanta. Norii intunecati pareau niste creste de munti stancosi inundate de un lac vulcanic imens de un rosu aprins. Aproape m-am infiorat la gandul ca undeva in univers poate exista o planeta de roci dure si lava sau ca terra ar putea deveni la un moment dat atat de pustie si fierbinte. Pe masura ce soarele se ridica unduirile domoale ale dealurilor acopertie de copacei imi apareau ca niste spinari de dinozauri adormiti.
La noua dimineata am intrat in Eforie Nord si am oprit in dreptul unei doamne cu chei si fotografii in mana care ne-ai invitat la vila ei, cam departe de plaja dar cu toate conditiile si doar 35ron/camera albastra ca la mine acasa. Am pasit sfiosa in curtea mititica dar plina de flori si cu un umbrar dragut intr-un colt si am urcat repede scara exterioara care ducea la etaj...Totul era peste asteptarile mele, ca si plaja curata, ca si mare jucausa, ca si soarele stralucitori care ne-a intampinat in prima zi si care s-a intristat si a inceput sa planga ieri cand l-am parasit acolo in Eforie.
Nu-mi venea sa cred ca dupa atata timp eram in mare si dadeam din picioruse tinand strans in brate mingea de plaja Coca-Cola iar cand ridicam privirea vedeam cerul abastru, pescarusii si "Apapulco"-ul copilariei mele. Chiar daca eram inconjurata de multa lume vesela simteam ca acolo sunt doar eu, cerul si marea mea cu aroma ei inconfundabila.
Seara ne-am plimbat pe faleza si tare m-as fi oprit la restaurantul ala cu mese mici si romantice cu vedere spre plaja numai ca fara iubi de mana nu ar fi avut acelasi farmec.
A doua zi m-am aventurat printre valurile domoale intr-un colac imens si desigur albastru ca marea, ca cerul si costumul meu de baie:D si foarte rar am revenit pe plaja la cules de scoici care zac acum pe biroul meu. Zilele ce au urmat au continuat in acelasi stil (palcut) dimineata balaceala, la pranz siesta iar seara plimbarea prin statiune.
Intr-o camera alaturata din vila statea o familie cu o fetita tare dragalasa (semana leit cu Juliette Lewis cand era mica), foarte indrazneata si nebunatica, mergea numai pe varfuri in rochita de balerina, si intra in vorba cu toata lumea . Cand trebuia sa faca dus zbiera ca nebuna ca vrea acasa in patul ei , striga dupa ajutor, alerga ca bezmetica prin vila. A inceput sa-mi fie dor de ea si cred ca dintre toti copii pe care i-am vazut ea mi-a placut cel mai mult.
Te miri ca inca n-am spus nimic de mancarica? Pai da, mancarea in Eforie nu prea mi-a placut: shorma, kebabul si pizza pe care mi le-am luat erau reci si prost facute si nici ciorbica de perisoare si cartofii prajiti de la Pescarus nu m-au incantat prea tare. In schimb mi-au placut gogoselele cu caise si inghetata yymmm...coup jaques cu salata de fructe si inghetata asortata...Of unde mai gasesc eu inghetati asa bune la cupa?!Daca nu gasesc o sa astept cu nerabdare un an intreg sa ma intorc in Eforie Nord.
Ultima seara mi-a placut tare mult pentru ca m-am plimbat descuta pe plaja pustie si slab luminata, m-am bronzat la lumina stelelor si mi-am lasat gleznele mangaiate de spuma valurilor jucause care in ultimele doua zile tare vesele au mai fost. Chiar si acum cand inchid un pic ochii vad valurile venind...Ce frumos a mai fost!!!
Si ce mult mi-a mai placut si clovnul care facea floricele si catelusi din baloane avand la picioare un magarus care dadea mereu din cap dezaprobator si papusele agatate de tarabele vanzatorilor ambulanti, pe toate le-as fi luat acasa dar nu m-a lasat mama :P.
Acum sunt neagra si urata, parca as fi un mic dracusor dar ce conteaza, am vazut eu marea, am plutit eu pe apa, m-am jucat eu cu valurile, am mers eu pe nisipul ud?! Ce mai vrei?!
...inchid ochii, vine valul...
marți, august 22, 2006
plecata la mare....
La noapte plec la mare si ramai singurel pana duminica seara. Sa fii cuminte, sa nu faci prostioare si sa te porti frumos cu toata lumea care vine pe la tine. Ideal ar fi sa le recomanzi tuturor ca in lipsa mea sa studieze linkurile aflata in josul posturilor mele mai vechi sau mai noi pentru ca toate merita o atentie deosebita . Sunt aproape convinsa ca vizitatorii nostri nu se uita niciodata pe linkuri asa cum nici eu nu prea accesez linkurile postate pe alte bloguri, desi sa stii ca de la o vreme am inceput sa mai intru sa vad de unde au mai fost pescuite frumusetile gasite pe ici pe colo.
Mie de fiecare data imi e greu sa aleg ce poze sa postez si tare rau imi pare sa las in umbra si alte minunatii de fotografii si desene care ar merita la fel de mult sa stea in prim plan. Sigur eu am unele criterii prioritare in alegerea pozei si mai am si chefuri. Imi plac culorile, desenele dulci, visele, zborul, copii, florile dar uneori ma atrag si lucrurile bizare dar nu foarte, depinde mult si de starea de spirit. Mi se mai intampla sa gasesc linkuri dragute dar sa nu am chef sa postez in clipa aia si sa trec peste ele si apoi sa regret ca le-am pierdut :P.
In fine, ideea e sa faci tot posibilul sa convingi lumea sa intre pe linkuri.
Pup u, pa!
Dragul meu stii ce mi se pare mie ciudat? Conterul asta al nostru ne arata mereu blogurile de pe care pagina noastra a fost accesata si ip-urile userilor insa uneori suntem accesati si de pagini care nu ne au in link ceea ce mi se pare cu adevarat curios. Cum poate cineva sa intre la noi de pe o pagina care nu are nici o portita catre noi?!Sa fie conterul asta asa de "intelijnet" incat sa identifice blogul cu ip-ul userului care ne face vizita?!
luni, august 21, 2006
flamingo roz
Siropel, am descoperit de ce sunt flamingii roz. Pentru ca ei se hranesc in general cu alga spirulina pe care si-o procura din lacurile fierbinti aflate in
Valea Marelui Rift African si se pare ca spirulina asta contine pigmenti roz ce coloreaza penajul pasarilor. Pasarile flamingo aflate in captivitate si nehranite cu astfel de alge au penele decolorate.
*sursa : National Geografic
*sursa : National Geografic
*photo by Dave Nitsche
` fost la tara ieri, mancat copanele la gratar, stat in casa la umbra in miezul torid al zilei si plimbat pe „devale” seara, inainte de plecare... si facut cateva poze macro.
` visat mult si bine petale minunate, asa cum in realitate nu pot exista…Incepusem sa le culeg de pe strada dar apoi venise o ploaia mare si fugisem cu ele in poala sa ma adapostesc. Imi parea bine ca desi nu le culesesem pe toate aveam macar o parte din ele si nimeni altcineva nu reusise sa mai culeaga pentru ca pe toti ii apucase ploaia in drum spre strada mea. La fel am visat si o rochie de mireasa ireal de frumoasa si facuta dintr-un material unic, cum nimeni nu mai vazuse numai ca atunci cand m-am imbracat cu ea parea o rochie normala si ma intrebam daca nu cumva am uitat sa-i pun pe deasupra materialul care o facea atat de frumoasa.
` visat mult si bine petale minunate, asa cum in realitate nu pot exista…Incepusem sa le culeg de pe strada dar apoi venise o ploaia mare si fugisem cu ele in poala sa ma adapostesc. Imi parea bine ca desi nu le culesesem pe toate aveam macar o parte din ele si nimeni altcineva nu reusise sa mai culeaga pentru ca pe toti ii apucase ploaia in drum spre strada mea. La fel am visat si o rochie de mireasa ireal de frumoasa si facuta dintr-un material unic, cum nimeni nu mai vazuse numai ca atunci cand m-am imbracat cu ea parea o rochie normala si ma intrebam daca nu cumva am uitat sa-i pun pe deasupra materialul care o facea atat de frumoasa.
sâmbătă, august 19, 2006
Nice to see you
Si iata-ma in camera mea albastra si racoaroasa, desi nu are aer conditionat. Pe monitorul de acasa paginile mele preferate imi apara in culori mai vii, mai placute. Vocea Laurei inunda cu generozitate intreaga incapere si nu se mai rezuma cu egoism doar la timpanele mele. Usa de la intrare se deschide la fel de greu si scartaie dar cu toate astea imi e draga. Casa scarii nu mai e plina de tantari ca alta data de ti-era frica sa iesi afara, acum e curata si racoroasa. Cartierul insorit si primitor ca totdeauna pare mai stilat decat in copilaria mea... scoala renovata, magazine noi si aspectoase la parterele blocurilor, noul sediu media in plina splendoare iar putin mai spre centru se inalta maiestoasa catedrala aproape terminata. Vis-a-vis, surpriza, se inalta scheletele unui centru comercial ca si cum cine stie ce mare oras o fi Buzaul asta de 200 000 de locuitori. Incet-incet lucrurile incep sa se miste, parca nu mai sunt gunoaie pe strazi iar marile intersectii au fost invadate de ronduri si flori. In centru magazinele s-au mai modificat pe ici pe colo si in continuare se construieste si se renoveaza. In scurt timp orasul vechi va fi ingropat si se va naste unul mai bun chiar daca primarul este PSD-ist... si poate ca unul din alianta nu s-ar fi descurcat atat de bine. Per ansamblu mi-a placut ce am vazut si poate o sa fiu placut surprinsa si de alte schimbari in zilele ce urmeaza.
vineri, august 18, 2006
am plecat in concediu, revin curand
Hai, nu mai fi suparat, chiar daca acum ti-am pus alt nume tot Siropelul meu o sa ramai... si o sa plecam impreuna in vacanta de doua saptamani, tu mai mult o sa dormi iar eu o sa ma duc haihui. Deja o parte din bagaje mi le-am facut iar in seara asta o sa-mi asez ultimele lucruri in genti. Noroc ca sunt aproape de autogara altfel nu stiu cum as fi carat de ele. Ai zice ca ma mut definitiv nu ca plec pentru doar 14 zile, dar nu pot sa ma lipsesc de nimic: nici de carti, nici de creioanele pentru desen, nici de incarcatorul de baterii, adidasii, papuci si multe multe haine alaturi de diverse alte accesorii...
Imi pare rau insa ca sambata iar e intrunire si eu n-o sa pot fi prezenta si cine stie ce lucruri plictisitoare o sa fac in timpul ala. Caci eu cand sunt acasa la Buzau stau tot timpul in casa si nu fac nimic iar de iesit n-am nici un chef , mi se pare ca n-am unde sa ma duc in orasul ala asa mic in comparatie cu Bucurestiul . La fel si la tara daca ma duc, dupa o zi-doua deja incep sa vreau acasa la televizor si calculator:P.
Sa speram totusi ca in primul meu concediu n-o sa mai fi ca in vacantele de facultate.Poate o sa dau mai multa importanta orelor de libertate si n-o sa le pierd aiurea.
Hm...iar mi-e pofta de shaorma...
zona crepusculara
Dupa ce ieri ma chinuisem sa-mi readuc la normal calculatorul in urma intamplarii nefericite azi ma trezesc ca totul este ca acum 2 zile numai ca de pe desktop imi lipsesc cateva fisiere. Unul era destul de important dar se pare ca a disparut, e de negasit. Ciudat este si ca outlookul nu mai are mesajele de ieri, yahoo si msn nu mai au statusurile de ieri, favoritele de ieri nu mai sunt...ca si cum ziua de ieri nu ar fi existat ci ar fi fost doar o inchipuire de-a mea. Si totusi fisierul meu important lipseste....Nu mai inteleg nimic!
joi, august 17, 2006
YEEEEEE
Astazi 17 august 2006 este o zi mare pentru mine. Este ziua in care am terminat Luxorul dupa aproape un an de lupta. Merit felicitari pentru rabdare si insistenta. Multumesc publicului care a fost aproape de mine, mamei , colegilor, forumistilor si bloggerilor si sefei ca nu m-a dat afara :D sau mai bine zis ca nu si-a bagat nasu sa vada ce fac eu in timpul programului.
Agonie si extaz
Ar trebui sa fiu foarte suparata azi dar uite ca nu sunt :P. De dimineata am trecut printr-o multime de stari, de la agonie la extaz si viceversa. Inainte sa plec de acasa am descoperit ca nu mai aveam banii de intretinere pe care ii schimbasem ieri sa-i pot da babutei. Asadar milionul meu a ajuns in mainile unui borfas in tramvai sau poate chiar pe strada. Si trebuie sa recunosc ca s-a descurcat excelent din moment ce eu n-am simtit nimic. Nu-mi aduc aminte sa se fi impins nimeni in mine, nici de aglomeratie in statie, nici persoane suspecte in tramvai doar acasa am vazut buzunarasul de chei pe jumatete deschis... dar am zis ca nu-i nimic, poate nu l-am tas eu bine... nici prin cap nu mi-a trecut ca am uitat sa scot banii de acolo si sa-i bag in portofel...Mda, s-au dus! Va trebui sa renunt la rochita pentru nunta si sa-mi platesc intretinerea...si cat ma chinuisem sa pun si eu un ban deoparte. Asta este, puteau sa mi se intample si lucruri mai rele...De exemplu azi cand am dechis computerul de la servici surpriza: totul era ca nou, am crezut ca fac atac de cord. Pozele mele,POZELE MELE, muzica mea :(( ...cineva a intrat si mi-a reinstalat winul fara sa-mi spuna?!... Am fugit repede in D, poate mi-a salvat tot acolo. Nu, nimic...nu se poate!!!!!...Si totusi Winampul este, sunt si messurile ascunse pe aici, si Bs-ul....dar pozele mele pe care le pregatiseam cu grija sa le scriu pe cd?! FLORINNNNNNNNNNNNNNNNNN!
:D Adminul imi spune ca el n-a facut nimic si nimeni nu putea sa faca nimic fara acordul lui, si atunci cum se explica? ! ...Ufff... uite pozele, uite si muzica, erau ascunse...fericire, multumiri....Acum hai sa ne vedem de treaba, sa intram pe blog ...dar de unde sa intram si explorerul e clean, nici urma de favorite...O nu favoritele mele:(( , linkurile mele mult iubite cum sa le mai gasesc acum?! Cauta Simona, cauta, CAUTA....hiiiiii...ia uitale aici mititelele....Uffff fericire....Lili lala!...
Ce bine...intru pe messuri, si aici totul apare ca recent instalat :P si cand dau sa-mi vad mesajele ia outlookul de unde nu-i...Outlookul, outlookul, unde-i outlookul?~~~ A uite-l, hihi haha dar outlookul e gol... Nuuuuuu, mesajele mele, moduli, kiturile.....ce ma fac?! FLORIN NNNNNN!
Uffffiiii, rezolvat si asta.... ce tragedie mai era daca chiar imi disparea tot, banii se mai fabrica dar pozele mele cu amintiri frumoase tare mi-ar fi lipsit.
miercuri, august 16, 2006
lacrimogene
Ascult niste muzica arabeasca acum. Abia astept sa ma duc acasa sa ascult muzica si sa dansez in dormitor la mine ca aici la servici nici n-am boxe nici nu indraznesc sa ma desfasor . Deja ma visez imbracata in valuri si cu zorzoane pe mine precum odaliscele din harem.La fel ca si muzica latino imi plac ritmurile astea dar nu si tot ce inseamana manea si muzica latino in limba romana.
Tare mult mi-a mai placut telenovela aia cu Jade. Nu stiu daca vreuna din telenovelele mexicane, venezuelene sau argentiniene se pot compara cu novela asta. Totusi nu stiu daca as avea aceeasi rabdare sa o revad asa cum fac cu Inger Salbatic, o telenovela originala si totusi tipica. Hai nu mai rade stiu ca am vazut cam multe telenovele la viata mea, la fel de multe ca si desenele animate de pe italieni dar acum nu ma mai uit, am alte preocupari ....la fel de utile. :D...Apropo de desene, mi s-a terminat arabeasca mi-am pus Cristina D`Avena- Sailor Moon petali di stelle....Gata inceteaza, nu mai arunca cu rosii! Ce crezi ca daca tu asculti rock sau altceva esti mai inteligent sau mai bun :P?!
Tare mult mi-a mai placut telenovela aia cu Jade. Nu stiu daca vreuna din telenovelele mexicane, venezuelene sau argentiniene se pot compara cu novela asta. Totusi nu stiu daca as avea aceeasi rabdare sa o revad asa cum fac cu Inger Salbatic, o telenovela originala si totusi tipica. Hai nu mai rade stiu ca am vazut cam multe telenovele la viata mea, la fel de multe ca si desenele animate de pe italieni dar acum nu ma mai uit, am alte preocupari ....la fel de utile. :D...Apropo de desene, mi s-a terminat arabeasca mi-am pus Cristina D`Avena- Sailor Moon petali di stelle....Gata inceteaza, nu mai arunca cu rosii! Ce crezi ca daca tu asculti rock sau altceva esti mai inteligent sau mai bun :P?!
Cali Rezo
Cu ceva timp in urma am stat in dubiu daca sa-ti arat sau nu desenele lui Cali si am pierdut linkul. Dar mi s-a intiparit in minte parul asta lung, nesfarsit, iar acum imi pare bine ca l-am regasit.
:P si am pacalit si bloggerul care in continuare nu vrea sa-mi faca pe plac...dar cu mine nu-i merge!
link
kiss-kiss
Siropel daca fratiorul tau Blogger tot sa incapataneaza sa nu accepte poze nu am alta solutie decat sa-ti scriu. Sper ca-ti placa hainuta noua pe care ti-am lucrat-o astazi. Daca esti cuminte si rabdator Simona o sa-ti mai faca si alte lucruri frumoase si poate o sa te si reboteze dar toate la timpul lor.
Stii, mai devreme am fost jos la economat sa-mi iau papica si am gasit si niste ciocolatele mici cu nuca de cocos de care-mi plac mie. In timp ce mancam mi-am amintit de ciocolatelele kiss-kiss care aparusera dupa revolutie...mmmm, ce bune mai erau! As fi mancat intr-una numai ca nu prea voiau ai mei sa ne cumpere. Ne luau mereu ciocolata alba si din aia cu gust oribil de la rusi, ziceai ca e expirata de ani. Nici la banane nu prea aveam acces dar stiu ca kiss-kissul de banane ma faceau sa cred ca trebuie sa fie un fruct tare bun. Cand am vazut ca unchiul meu le adusese verilor mei banane din Turcia tare invidioasa am mai fost , nu mi se parea corect ca ei sa poata manca delicatesuri iar eu si frate-miu nu. Dar cand in sfarsit mi-au dat si mie sa gust am zis ca n-o sa mai mananc in viata mea asa porcarie insa uite ca incet incet a inceput sa-mi placa.
Observi ca sunt cam obsedata de mancare. Fac ce fac si iar iti povestesc ce-am mai mancat si ce-am mai gatit bun."Ata ete", ce sa fac daca mancatul este una din bucuriile vietii mele?!:)
marți, august 15, 2006
Grrrrrrrrr...... de o zi intreaga ma tot chinui sa pun si eu o poza si nu reusesc :((. Ce-as mai injura un pic blogspotul asta, numai ca eu nu pot sa injur, nu pot deloc, chiar de m-as chinui . Cand eram mica altfel stateau lucrurile, nea Balan ma invata sa injur la greu cand venea sa joace carti la tataia si deja frate-miu imi cam stia de frica ca mereu ii ziceam: " tuti dunezeu` matii de baiat :)). Mda tare rea mai erau ...m-am repezit si in parul educatoarei (si de suparata ce eram pe ea o saptamana n-am mai dat pe la gradinita) si in parul invatatoarei, si mereu il injuram pe Silica, un baiat de pe ulita, ca era cam obraznic . O data m-am luat la bataie cu el si m-a muscat de mana pana mi-a dat sangele si m-am dus plangand la tataia. Dar pe cat de tupeista eram atunci pe atat de bleaga sunt acum cand chiar as avea nevoie de mai multa agresivitate.
O alta zi de stat degeaba. Numar zilele pana la vacanta...din ora in ora imi fac calculul: mai e si azi, maine, poimaine... clipele par mai lungi astazi... in birou sunt singura si fara ocupatie... nu se mai intampla nimic, absolut nimic, nici macar sa zic ca ma apar de muste nu pot. Vara asta chiar ciudata, nici nu stiu sa ma fi ciupit vreun tantara iar de bazait doar doua muste au indraznit pana acum.
Buuu...nici idei nu mai am, unele chestii ma feresc sa ti le zic si nu stiu de ce, in fond nu-mi pasa sa se stie ceea ce gandesc despre diversi oameni si situatiile in care sunt pusa. Uneori nici eu nu stiu ce vreau si ce cred de fapt, exista prea multe contradictii in gandurile mele si nu pot spune despre nimic ca e alb sau negru si nici gri nici colorat nu este, nici macar incolor. Are o culoare necunoscuta pe care nu o pot percepe dar stiu ca exista.
Mda, sunt plictisita...
Buuu...nici idei nu mai am, unele chestii ma feresc sa ti le zic si nu stiu de ce, in fond nu-mi pasa sa se stie ceea ce gandesc despre diversi oameni si situatiile in care sunt pusa. Uneori nici eu nu stiu ce vreau si ce cred de fapt, exista prea multe contradictii in gandurile mele si nu pot spune despre nimic ca e alb sau negru si nici gri nici colorat nu este, nici macar incolor. Are o culoare necunoscuta pe care nu o pot percepe dar stiu ca exista.
Mda, sunt plictisita...
luni, august 14, 2006
un alt weekend
Sambata am fost la intrunirea CG si mi-a placut chiar daca nu am mai fost chiar asa de multi ca alta data. Duminica in prima parte a zilei am copt ardeiasi capia si i-am mancat pe toti si mi-am facut o ciorbica de cartofi delicioasa ca doar atata lucru stiu sa fac si eu.Apoi am reprodus un desen care mi-a iesit cat de cat
si am rasfoit careva pagini despre cultura mesopotamiana din care mare lucru nu am retinut. Spre seara m-am hotarat sa plec la primbare in Herastrau impreuna cu un prieten care ar fi putut sa ma refuze dar nu a facut-o. Si mai bine ca a venit ca altfel nu stiu cum trecem eu pe podul ala de cale ferata care facea lagatura intre cele doua maluri ale Herastraului. Inghetata si porumbul copt nu a lipsit din meniu plimbarii si desigur nici pozele pe care le-am postat pe ilisim photo gallery. Lacul avea miros de mare pe alocuri si vaporasele ce mishunau de zor lasau in urma lor dare de valuri jucause, spre a mea incantare. Am mers mult si ne-a apucat noaptea inainte sa reusim sa parcurgem tot parcul asa ca ne-am hotarat sa iesim la Romexpo si sa luam autobuzul spre casa. Tot drumul am cascat de mama focului si as fi vrut sa adorm ghemuita acolo in scaunul de autobuz ultramodern... dar lasa ca nici in patul meu n-a fost chiar asa rau.
vineri, august 11, 2006
cosmaruri
Eu mereu visam frumos si ma mandream ca nu am cosmaruri dar de cand a murit tata, acum 3 ani, au inceput sa visez din ce in ce mai urat. Bine nu intr-atat cat sa ma sperii si sa ma trezesc tipand sau plangand dar totusi...L-am visat pe tata in toate ipostazele posibile: la fel de viu si puternic alaturi de noi, bolnav si pe moarte, ingropat de viu sau inviat, si pe mamaia, care a murit 3 luni mai tarziu, la fel am visat-o tanara si in putere, in scaun cu rotile sau moarta ...si pe mine care imi faceam bagajele sa trec dincolo. Aseara am avut un alt cosmar, am visat sicrie, multe sicrie pe care gazda mea le tot aducea in camera mea si le incerca sa vada daca sunt incapatoare si la rugamintile mele le ducea apoi in camera de dincolo care de fapt semana cu o camera de la tara de la unchii mei din Sihlea . Apoi visul a continuat cu un telefon al mamei mele care imi zicea ca a murit tataia din Sihlea si trebuie sa mergem la inmormantare....Poate ar trebui sa-i mai fac si eu o vizita dupa aproape un an de cand nu l-am mai vazut. Tata, spunea mereu ca ar trebui sa mergem la batarani cat mai des ca in orice moment se pot stinge...si uite ca el a murit inaintea lor de cancer asa cum mi-e teama ca o sa se intample si cu mine. Dar nu vreau sa stiu, deasta refuz cu inversunare sa ma duc la doctor de doi ani in coace. Daca o fi sa fie nu vreau sa stiu dinainte ca lucrul asta se va intampla.
Hardulet si Irisica
Aseara fata gazdei mele a adus-o pe Iris la noi, Iris fiind sora lui Hart, Hart fiind cainele gazdei - ti-am mai spus doar. O sa stea la noi pana cand isi termina concediul. Irisica tare slabuta mai este in comparatie cu Hartulet, de fapt ca fetita asa si trebuie, si e tare cumintica si nu alintata ca el. Le sta bine impreuna si azi dimineata cand am luat micul dejun au stat unul intr-o parte si altul in cealalta asteptand cuminti poate-poate le pica si lor ceva de rontait. Am inteles ca Iris mai fura mancare daca o lasi pe masa dar Hart poate sa fie si singur in casa cu mancarea pe masa si nu se atinge de ea. De fapt, are o multime de reguli de respectat, treburile se fac doar afara, seara iainte de culcare se sta pe hol iar dupa ce se face patul se instaleaza frumos in coltul lui...iar de la ora 20 sta cu urechile ciulite la usa sa vada cand vin...si se stie zece minute trebuie sa fie mangaiat ca altfel sa vezi latrat...Si ce fericit mai este cand isi baga botul intre picioarele mele :)) sau cand si-l lasa lesinat pe genunchi cand stau pe pat...Alintatura pamantului!
joi, august 10, 2006
manelisti in flacari
Cine se scoala de dimineata...
Cand locuiam cu ai mei, mama, ca si Moromete, nu ma lasa sa dorm pana tarziu cum imi place mie si-mi striga din bucatarie "Haide, scoala ca avem treaba" , "Hai sa ma ajuti sa curat cartofi", "Hai cu mine la piata" si "Hai ca e ora 12" (desi era doar 10) "hai ca mai vine si la noi cate cineva si te gaseste in pat" (desi in dormitorul meu n-avea de ce sa vina) si asa mai departe. Sigur ca nu obtinea nimic , chiar daca ma trezea din visele mele suave nici de-al naibii nu ma sculam din pat. Apoi urma morala " ca sa stii tu ca cine sa scoala de dimineata departe ajunge".
La concluzia asta am ajuns si eu azi cand m-am sculat cu o ora mai devreme desi eram gata-gata sa nu-mi respect programul stabilit de cu seara. Cu ochii inchisi am oprit telefonul care-mi zbarnaia in creier si mi-am zis: "eh, ma culc la loc, ma duc maine la ASE" si m-am intors pe partea cealalta. Dupa 3 minute in care am mai dormit un pic pe mine mi-am zis hai sa fac un efort, maine inseamna ca iar o sa ma scoale telefonul la 7 si iar n-o sa am chef si iar o sa vreau sa mai dorm un pic. Daca tot m-am trezit hai sa ma si scol din pat.
In ora castigata am fost sa-mi scot bani de pe card, apoi am constatat ca in ASE, cum era si normal, toti erau in vacanta. Bun moment mi-am mai gasit si eu sa-mi ridic diploma si cum activitatea se reia pe 10 septembrie am ratat si inscrierea la examenul de traducatori : fara diploma de bac si licenta nu pot face nimic.
Mda, dar n-avea rost sa ma necajesc pentru atata lucru, eram prea fericita ca dupa aproape un an am trecut iar prin Piata Romana schimbata si nu prea. Mi-am adus aminte de cozile interminabile la internet, din cibernetica, de scarile pe care le urcam si le coboram toata ziua, de orele de portugheza si de avizierul vechi, de examenul la istorie din anul intai la care nici in ziua de azi nu stiu cat am luat ....toate sa invalmaseau in capul meu si strigau fericire. Am traversat si m-am indreptat cu pasi inceti spre statia lui 300 care m-a dus pana aproape de Universitate. ASE-ul se renoveaza, Universitatea se renoveaza, Palatul Sutu la fel....Pe Lipscani m-am plimbat un pic pe muzica de vals vienez si am admirat rochiile de mireasa expuse prin vitrine ...frumoase....Nici nu stiu cand am ajuns pe Splai si m-am trezit in fata, peste Dambovita, cu un alt palat in renovare.
La Unirii, cand am ajuns, ceasul arata abia 9 :30 iar sperantele mele de a intarzia la servici s-au naruit...Chiar si vizitand putinele magazine de pe partea dreapta am reusit sa ajung la timp.
Uite cat timp as putea castiga daca m-as trezi cu o ora mai devreme. In timp ce ma plimbam de una singura simteam ca sunt de fapt intr-o zi de weekend cand n-am ce face in casa si hotarasc sa ies un pic prin oras. Hm, ar trebui in fiecare zi sa ma scol la 7 si intre 9 si 10 dimineata sa ma duc la coafor, la doctor, la aerobic, la desen, in parc, prin magazine... Spun mereu ca n-am timp si uite timpul cum se duce dormind. Da, si seara as putea sa vin mai tarziu acasa, macar de 2 ori pe saptamana.
miercuri, august 09, 2006
Abonați-vă la:
Postări (Atom)